Toată lumea este cu ochii pe Guvern: își dă premierul Ion Chicu demisia sau nu și-o dă, și dacă - da, atunci când: azi, mâine sau după alegerile prezidențiale. Și, nu știu de ce, nimeni nu observă ceea ce se întâmplă pe câmpurile țării, în agricultură, deși acolo situația este dramatică.
La sud este jale
Acum, de curând a început secerișul la grâu de toamnă.
Am vorbit cu un agricultor din raionul Căușeni, o veche cunoștință de-a mea. El spune că situația în care au ajuns gospodăriile agricole și, în general, agricultorii care cultivă cereale în sudul țării este dramatică: recolta de grâu îi aduce la faliment.
Dar, îmi spune el, situația lui nu este cea mai rea. Alți tovarăși de-ai lui înregistrează o recoltă și mai proastă: doar 500-600 de kilograme la hectar. Ce vor face aceștia?
Și acestea nu sunt povești cu zmei de speriat, nu copiii, ci guvernanții. Iată nume, cifre și adrese concrete, dacă vreți.
Spre exemplu: Vitalie Ciobanu, fermier din raionul Cimișlia, satul Hârtop, care are în gestiune 2.250 de hectare, a semănat grâu de toamnă pe suprafața de 760 de hectare, dintre care 120 de hectare au fost reînsămânțate cu porumb. El spune că recolta medie pe care o va obține în acest an la grâu de toamnă va fi de doar 250 de kilograme per hectar, deși are loturi de pe care a colectat doar 150 de kilograme la hectar.
Agricultorul mai afirmă că unii dintre producătorii de cereale din raionul Cimișlia care au văzut că vor strânge mai puțin de o tonă la hectar au renunțat la campania de recoltare, au lăsat grâul pe câmp, ca să nu înregistreze noi pierderi.
Agricultorii înregistrează pierderi de milioane de lei
Vitalie Ciobanu a decis să strângă totuși grâul doar din motiv că are propria combină, nu o închiriază, și ca să le dea de muncă angajaților, altfel aceștia pleacă de la el.
"Dacă nu ar fi ei (adică angajații lui), aș lăsa totul baltă. Grâul este mărunt, de calitate proastă, din cele maximum 400 de kilograme, după ce este vânturat, circa 20% se pierd, fiind deșeuri”, a declarat, pentru Agrobiznes, Vitalie Ciobanu.
Unde-s subvențiile de la stat?
Situația este proastă și prin faptul că în anul acesta agricultorii nu și-au ridicat subvențiile de la stat. Spre exemplu, Vitalei Ciobanu urma să primească 52 de mii de lei, banii au fost autorizați, dar nu i-a primit. Fermierul spune că deja nu are cu ce să-și plătească angajații pentru luni iunie. Cheltuielile suportate pe hectar au fost de 6 mii de lei, asta fără costurile pentru recoltarea care nu-i aduce practic niciun ban. Să facă cineva un calcul să vadă ce gaură în buget are acest producător agricol la o suprafață de 760 de hectare de grâu de toamnă. Pierderi de mi bine de patru milioane și jumătate de lei.
Amicul meu din Căușeni îmi spune că recolta la grâu este doar o parte a problemei. Situația este cu adevărat dramatică pentru că, chiar dacă în luna iunie au căzut ploi importante, oricum a venit canicula, călduri năprasnice care, pur și simplu, usucă plantațiile de porumb și floarea-soarelui. În alți ani, dacă se întâmpla că plantațiile de grâu îi dădeau de sminteală pe fermieri, atunci cu cele de porumb și floarea-soarelui aceștia își scoteau pârleala. Nu e cazul și anul 2020. Acum chiar nu vor avea nimic.
Chiar în momentul când scriu aceste rânduri, colegii mei din redacția radio au publicat un podcast cu ministrul Agriculturii, Ion Perju, care ne spune care sunt consecințele secetei hidrologice pentru agricultură în 2020.
Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, afirmă că astăzi doar 10 sisteme de irigare din cele 88 de care dispunea cândva Republica Moldova sunt funcționale. Potrivit ministrului, acestea asigură cu apă aproximativ 16 mii de hectare de terenuri agricole, adică doar 5% din suprafața de terenuri agricole ce era irigată în perioada sovietică.
Din cele 78 de sisteme de irigare nefuncționale, care au fost construite încă în perioada sovietică, precizează ministrul, unele mai pot fi reabilitate. Punerea acestora în funcțiune necesită însă investiții de aproximativ 135 de milioane de euro, bani de care autoritățile noastre nu dispun și toată speranța este la donatorii externi.
Satul arde, dar baba se piaptană
Nu am să dau verdicte aici: cine sunt buni și cine sunt răi, cei din opoziție sau cei de la guvernare. Mă tem că electoratul, oamenii simpli, nu mai înțeleg nimic din jocurile oculte ale clasei politice, pentru ei toți sunt o apă și-un pământ, adică la fel. Știți cum spun oamenii?: pe toți îi mână doar interesul personal, iar în cazul politicienilor interesul personal este, în primul rând, unul electoral.
Adică toate frământările din Parlament, cu sechestrarea unui deputat, adevărată sau imaginară, și apoi fuga acestuia peste hotare, cu bătăi între deputați și polițiști la poarta palatului prezidențial, cu refuzul unora de a merge la ședințele în plen, lipsa unei majorități parlamentare, încercarea unora de a răsturna guvernul, ezitările altora de a participa la această răsturnare a puterii, îndemnul unora de a forma o nouă majoritate, ezitările altora de a participa la noua formulă de guvernământ, nu mai spun aici cumpărarea cu bani grei a unor deputați – toate au un singur calcul: poziționarea avantajoasă a respectivilor politicieni și a partidelor lor înaintea alegerilor prezidențiale. Singura miză este victoria în alegerile prezidențiale și cele parlamentare extraordinare, care par inevitabile. Binele comun nu mai contează, el nu există dacă nu ești la guvernare.
Clasa politică de la noi, de fapt, de aproape oriunde în lume, este preocupată exclusiv de interesele ei. Acest adevăr nu constituie o noutate. O știu toți de multă vreme, de câteva decenii deja. Și mai știm că asta nu poate să dureze la nesfârșit. Nu știm doar când și ce se va întâmpla. Exact cum seismologii vorbesc despre un viitor și inevitabil cutremur.
Sincer să vă spun, pe mine mă sperie această ne/perspectivă. Mai ales când privesc la ceea ce se întâmplă peste Atlantic. Alte cuvinte cred că sunt de prisos.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
