CHIȘINĂU, 23 iun – Sputnik. În cei 30 de ani care s-au scurs de la proclamarea Suveranității, economia nu a atins un „nivel de dezvoltare sofisticat”, după cum s-a exprimat cu delicatețe, într-o discuție cu reporterul Sputnik Moldova, expertul economic Viorel Gîrbu.
Dezolant: comerțul – locomotiva economiei
Cel mai important sector al economiei Republicii Moldova este comerțul. Ce poate fi mai elocvent de atât atunci când descriem starea economiei?
„Sectorul de comert este, de departe, cel mai important pentru economia națională, fapt care denotă incosistența modelului economic actual din țară”, a punctat Viorel Gîrbu.
Structura exporturilor arată că economia este puțin dezvoltată
Pe parcursul a trei decenii, economia moldovenească a depășit nivelul Produsului Intern Brut (PIB) pe care-l realiza RSSM, însă produsele pe care le exportăm au rămas cam aceleași, nu prea s-au înregistrat performanțe pe sectoare noi.
„Structura exporturilor curente ale Republicii Moldova denotă faptul că, deși am recuperat și depășit în expresie monetară nivelul PIB-ului avut în anii 1989-1990, gradul de sofisticare a economiei naționale este încă redus”, a menționat expertul.
Nu mai producem electrocasnice și electronice
Structura economiei a făcut și pași înapoi: după destrămarea URSS, au dispărut sectoare pe care RSSM le avea în 1990.
„Până la declararea Independenței, în economia națională erau prezente sectoare de produce a bunurilor electrocasnice, bunuri electronice, dar și sectorul aeronautic. Or, aceste sectoare nu sunt parte a economiei naționale acum”, a constatat Viorel Gîrbu.
Pentru a se salva de sărăcie, oamenii au plecat la muncă peste hotare
La începutul acestui mileniu, la un deceniu după declararea Suveranității și Independenței, în virtutea evoluțiilor de pe scena politică, economia Republicii Moldova a fost reorientată clar către partenerii din Occident. Între timp, șomajul crescuse, mărimea salariilor nu acoperea necesitățile cotidiene și uneori nu erau plătite cu lunile, așa că oamenii plecau peste hotare în căutarea unui loc de muncă, pentru a avea din ce trăi și cu ce-și crește copiii.
„Conflictele la nivel politic de începutul anilor 2000 au dus la reorientarea economică a țării către partenerii occidentali. Scăderea gradului de sofisticare economică a țării, ruinarea unor industrii tradiționale a dus la exodul populației începând cu precădere cu anii 1995-2000”, a menționat expertul economic.
În opinia sa, dorința oamenilor de a pleca peste hotare este în creștere și acum, în special în rândul tinerilor.
Viorel Gîrbu a apreciat că „subțierea păturii intelectuale a țării, incapacitatea creării unei clase de mijloc robuste în societate reprezintă chiar și pentru moment un factor ce face ca numărul celor dornici să plece peste hotare să fie tot mai mare, în special în rândul tinerilor.
Stop-cadru pe agricultură: mai puține legume decât acum 30 de ani
Economia moldovenească a reușit să egaleze abia către sfârșitul anului 2018 volumul producției de fructe, pomușoare și nuci din anii 1990, din momentul destrămării URSS.
În același timp, producția de ouă și legume a Republicii Moldova este mult inferioară volumelor de acum 30 de ani. Expertul economic Viorel Gîrbu a remarcat acest fapt într-un comentariu pentru infodebit.md.
În 2018, comparativ cu 2012, producția globală de fructe, pomușoare și nuci s-a majorat de 2,3 ori. În același timp, producția globală de ouă a crescut cu doar 11% în 2018, comparativ cu 2012, iar producția de legume s-a majorat cu 22%, a evidențiat Viorel Gîrbu.
Este știut că în Republica Moldova rata inflației crește mai ales din cauza scumpirii produselor alimentare.
Expertul economic Viorel Gîrbu a constatat că este nefiresc ca „într-o țară caracterizată printr-un sector agricol cu un potențial înalt de dezvoltare, precum este Republica Moldova, să se înregistreze o presiune inflaționistă mare venită chiar din domeniul agricol al economiei”.
Infrastructura agricolă, în degradare profundă
Expertul economic Oleg Tofilat a comentat pentru Sputnik Moldova că infrastructura agricolă „ar face competiție cu cea sportivă la profunzimea degradării”.
Subliniem că o problemă majoră pentru agricultură este lipsa sistemelor de irigare. Lipsa posibilităților de irigare a câmpurilor reduce dramatic recoltele care pot fi obținute de agricultorii moldoveni, mai ales în anii cu secetă prelungită.
În luna februarie, Ministerul Agriculturii a constatat că o soluție viabilă pentru reabilitarea stațiilor de irigare ar fi transmiterea lor în gestiunea asociațiilor Utilizatorilor de Apă din localități. Guvernul a îndemnat autoritățile locale să înființeze asemenea asociații.
Dacă la începutul anilor `90 ai secolului trecut în Moldova erau irigate aproximativ 300.000 de hectare, în 2019 erau irigate doar 4.000 de hectare, potrivit informațiilor oferite pentru Sputnik de conducerea Agenției „Apele Moldovei”.
Precizăm, în context, că sistemele de irigare sovietice erau proiectate pentru o rază mare de acțiune – pentru câmpurile colhozurilor și sovhozurilor.
După ce pământurile au fost împărțite în loturi mici și atribuite oamenilor, sistemele puternice respective nu mai trebuiau nimănui.
Atât doar că vechile sisteme de irigare au fost demontate, duse la „fier vechi”, dar crearea unor noi sisteme de irigare a fost o misiune peste puterile statului moldovean și ale deținătorilor de loturi de pământ.
Exportăm cetățeni și importăm produse
Anterior, Viorel Gîrbu a constatat într-un comentariu pentru Sputnik Moldova că „modelul nostru economic” este „o gunoiște de ambalaje ale bunurilor de import”.
De la Proclamarea Independenței, în 1991 și până acum, autoritățile de la Chișinău „nu au găsit cheia pentru dezvoltarea economică”, a comentat, intervievat de reporterul Sputnik, expertul economic Viorel Gîrbu.
În opinia sa, economia Republicii Moldova aproape că nu s-a dezvoltat după 1991, iar „în ultimii 10 ani s-a mers mai mult pe hoție, decât pe schimbări”.
„În esență, hoție a fost și „revoluția din 2009”, hoție a fost și tot ceea ce a urmat după aceea, toate lozincile care s-au soldat în final cu furturi masive în sectorul bancar, dar nu doar acolo”, a spus Viorel Gîrbu.
Expertul economic a apreciat că Republica Moldova are o economie bazată pe exportul cetățenilor, „consum din import, servicii primitive de comerț, ce nu sunt competitive pe plan exterior, un sector industrial subdezvoltat”.
„Este un model economic care poate fi generic descris ca o gunoiște de ambalaje ale bunurilor de import, pentru că doar cu aceasta și ne alegem – cu ambalajele tuturor bunurilor pe care le importăm din străinătate și le consumăm”, a accentuat Viorel Gîrbu.
Pentru a dezvolta economia, avem nevoie de o minte lucidă în fruntea țării
Expertul economic a spus că, pentru a dezvolta economia, „trebuie să fie o minte lucidă în fruntea țării și o armată mare de specialiști în diverse domenii care să execute indicațiile.
Viorel Gîrbu a accentuat că planul de acțiuni și obiectivele trebuie făcute „de sus”, iar cei de la nivelul inferior trebuie să le execute.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
