Alegeri parlamentare anticipate în Moldova: Tot ce trebuie să știți

Moldovenii aleg astăzi deputații care vor constitui Parlamentul de legislatura a XI-a. Peste trei milioane de alegători sunt așteptați la urnele de vot.

CHIȘINĂU, 11 iul – Sputnik. Peste trei milioane de cetățeni moldoveni sunt așteptați astăzi la secțiile de votare pentru a-și exprima opțiunea politică. Acest scrutin este organizat anticipat după ce Parlamentul de legislatura a X-a a fost dizolvat de președintele țării Maia Sandu. Decretul de dizolvare a fost semnat de Sandu pe 28 aprilie

Cetățenii vor alege o nouă componență a Parlamentului – organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului. Pentru cele 101 mandate de deputat concurează candidați din 20 partide politice, 2 blocuri electorale și un candidat independent.

Au fost admiși să participe la alegeri următorilor actori politici, dispuși în funcție de numărul de ordine în buletin: Partidul Politic Partidul Acasă Construim Europa „PACE”;  Partidului Politic „Partidul Acțiunii Comune — Congresul Civic”; Blocul electoral „RENATO USATÎI”; Partidul Politic „Șor”; Partidul Politic „Partidul Acțiune și Solidaritate; Blocul electoral al Comuniștilor și Socialiștilor; Mișcarea Profesioniștilor „Speranţa - Надежда”; Partidul Democrat din Moldova; Partidul Politic „Platforma Demnitate și Adevăr”; Partidul Politic „Partidul Unității Naționale”; Partidul Politic „Democraţia Acasă”; Partidul Politic „NOI”; Partidul Politic „Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei”; Partidul Politic ALIANȚA PENTRU UNIREA ROMÂNILOR; Partidul Politic Partidul Verde Ecologist; Partidul Politic „Partidul Legii şi Dreptăţii”; Partidul Politic „Puterea Oamenilor”; Partidul Regiunilor din Moldova; Partidul „Patrioții Moldovei”; Partidul Politic „PARTIDUL SCHIMBĂRII”; PARTIDUL POLITIC NOUA OPȚIUNE ISTORICĂ; Partidul Politic Partidul Oamenilor Muncii; Veaceslav Valico (candidat independent).

Conform Codului Electoral, pragul minim de acces în Parlament pentru partide sau alte organizații social-politice este de 5%, pentru un blocuri electorale – de 7%, iar pentru candidații independenți – de 2%.

Pentru a fi considerate valabile, la alegeri trebuie să participe nu mai puțin de 1/3 din numărul total al alegătorilor.

Cum s-a ajuns la alegerile parlamentare anticipate

Alegerile parlamentare au avut loc în Moldova în februarie 2019. Criza politică a condus țara la alegerile parlamentare anticipate din 2021.

Criza s-a agravat după ce Ion Chicu și-a dat demisia din funcția de prim-ministru la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut.

Controversa privind formarea unui nou guvern a durat câteva luni. Deputații majorității parlamentare, care a fost formată din socialiști împreună cu grupul „Pentru Moldova”, au propus candidatul lor, dar președintele nu a fost de acord și a insistat asupra alegerilor anticipate.

Curtea Constituțională a constatat circumstanțele care justifică dizolvarea Parlamentului, iar la sfârșitul lunii aprilie președintele Maia Sandu a semnat un decret privind dizolvarea Legislativului și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate - 11 iulie.

Peste 3 milioane de alegători sunt așteptați la vot

La scrutinul electoral de astăzi trei milioane 282 de mii 288 de alegători sunt așteptați la vot. Cei mai mulți sunt în Chișinău, fiind vorba de 641 189 de persoane. În Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia sunt înregistrați 130 290 de alegători, iar în Bălți 102 433 de alegători. În regiunea transnistreană în liste figurează 258 598 de alegători. Totodată, potrivit CEC, 237 322 de persoane nu au reședință. În context, CEC a decis tipărirea buletinelor de vot în 3 644 642 de exemplare.

Cum arată buletinul de vot

Buletinele de vot pentru alegerile anticipate din 11 iulie au o lungime de 580 de milimetri, adică peste jumătate de metru, iar lățimea de 140 de milimetri. Partea de sus conține inscripția „BULETIN DE VOT”, iar sub aceasta scrie tipul scrutinului și data desfășurării. Mai jos sunt aplicate două numere: în partea stângă – numărul de ordine al circumscripției electorale, iar în partea dreaptă – numărul de ordine al secției de votare.

Buletinul de vot este divizat în 23 de patrulatere. În partea stângă a fiecărui patrulater a fost imprimat simbolul concurentului electoral, în centrul patrulaterului a fost înscrisă denumirea partidului, mișcării social-politice, blocului electoral sau inscripția „candidat independent”. Concurenţii electorali au fost înscriși în buletinul de vot cu litere majuscule în ordinea stabilită de CEC. Buletinul de vot a fost tipărit pe hârtie opacă (mată) de culoare gri afumat.

Particularități de votare ale unor categorii de alegători

Alegătorii care nu au înregistrare la domiciliu și/sau reședința este expirată pot vota la orice secție de votare, unde vor fi înscriși în liste electorale suplimentare. Această categorie de alegători are obligația de a completa și de a semna o declarație pe propria răspundere privind abținerea de la votarea multiplă, sub sancțiunea aplicării dispozițiilor Codului penal. În cazul în care alegătorul are și domiciliu, și reședință, în perioada valabilității reședinței, el votează la secția de votare ce corespunde reședinței.

Studenții și elevii cu drept de vot înmatriculați în instituții de învățământ într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau reședință pot vota la orice secție de votare deschisă în această localitate, fiind obligați să prezinte buletinul de identitate cu fișa de însoțire, să prezinte carnetul de student/elev al instituției de învățământ din localitatea respectivă, să completeze și să semneze o declarație pe propria răspundere privind abținerea de la votarea multiplă conform.

Alegătorii cu drept de vot care în ziua votării se vor afla în spitale, stațiuni balneare, case de odihnă, amplasate în altă localitate decât locul permanent de trai, odihnă pot vota fiind incluși în listele electorale suplimentare, în cazul amplasării instituțiilor menționate în raza unei alte secții de votare decât la care alegătorul este arondat conform domiciliului sau reședinței valabile  sau listele pentru votarea la locul aflării, în cazul amplasării instituțiilor menționate în hotarele secției de votare la care alegătorul este arondat.

Persoanele deținute pe baza unui mandat de arest până la pronunțarea sentinței judecătorești, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) a căror sentință nu este definitivă, cele care execută o sancțiune contravențională sub formă de arest, persoanele condamnate la închisoare (privațiune de libertate) prin hotărâre judecătorească definitivă, aflate în instituțiile penitenciare, într-o localitate în care nu au înregistrare la domiciliu sau la reședință, pot vota fiind incluse în listele electorale suplimentare sau, după caz, în listele pentru votarea la locul aflării.

Persoanele care își satisfac serviciul militar pot vota la alegerile parlamentare anticipate la secția de votare din localitatea în care este dislocată unitatea militară, fiind incluși în listele electorale suplimentare.

În ziua alegerilor, până la ora 15.00, pot vota la locul aflării fără obligația de a prezenta certificatul medical doar alegătorii care manifestă simptome ale infecției COVID-19, aceștia fiind înscriși în listele pentru votarea la locul aflării. Acest fapt va fi consemnat de către membrul biroului electoral la rubrica „Notă” din lista electorală.

Observatori acreditați pentru alegerile din 11 iulie

Scrutinul de astăzi va fi monitorizat de 2 442 de observatori acreditați de CEC.  Dintre aceștia, 1 800 de observatori naționali reprezintă 8 asociații obștești din țară. De asemenea, scrutinul va fi monitorizat de către 642 de observatori internaţionali, care reprezintă 20 de misiuni diplomatice acreditate în Republica Moldova și 30 de experți electorali internaționali din partea a 10 autorităţi electorale străine.

Secții de votare deschise în străinătate      

Pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 peste hotarele Republicii Moldova au fost constituite 150 de secții de votare în 36 de țări.

În comparație cu scrutinul prezidențial din 2020 au fost deschise 11 secții suplimentare, inclusiv în localitățile unde au fost epuizate buletinele de vot în turul doi. Totodată, s-a micșorat numărul de secții în România (Oradea) și Grecia (Atena) și au fost reamplasate secțiile de votare din Rusia, acestea fiind concentrate în jurul Moscovei.

Ministrul interimar al Afacerilor Externe a precizat în cadrul unei conferințe de presă că pentru acest scrutin a fost deschis cel mai mare număr de secții de votare în afara țării, comparativ cu toate scrutinele electorale care au existat vreodată în Republica Moldova.

Secții de votare deschise pentru alegătorii din stânga Nistrului

Pentru cei peste 258 de mii de cetățeni cu drept de vot înregistrați în stânga Nistrului rămân deschise 41 de secții de votare.

Asta chiar dacă pe 8 iulie Curtea de Apel Chișinău a cerut reducerea numărului secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană, de la 41 la 12.

A doua zi, Comisia Electorală Centrală a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei de joi a Curții de Apel Chișinău de a micșora numărul secțiilor de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. Totodată, vineri, 9 iulie, au fost organizate și proteste în fața Curții Supreme de Justiție.

În ziua de sâmbătă, 10 iulie, Curtea Supremă de Justiție a examinat decizia Curții de Apel. Conform decizie CSJ, locuitorii din stânga Nistrului vor putea vota astăzi, 11 iulie, în 41 de secții.c

Sesizări electorale

Cadrul legal existent oferă posibilitate alegătorilor să sesizeze neregulile observate pe durata campaniei electorale, precum și în ziua alegerilor. Alegătorii pot sesiza autoritățile electorale și instituțiile abilitate, precum sunt organele poliției și ale procuraturii, în legătură cu inacțiunile instituțiilor de stat și/sau acțiunile concurenților electorali care vin în contradicție cu normele electorale. Legislația națională prevede că obiect al sesizării pot fi mai multe nereguli. Iată șase pași pentru depunerea sesizării electorale. 

Coruperea alegătorilor – se manifestată prin oferirea de bani, bunuri (produse alimentare și de tutun, băuturi alcoolice etc.), servicii sau alte foloase cu scopul de a influența comportamentul alegătorului.

Implicarea cultelor religioase în campania electorală - prin acțiuni de agitație electorală și/sau susținerea financiară sau materială a candidaților electorali.

Agitația electorală contrară normelor electorale - implicarea în acțiunile de agitație electorală a persoanelor care nu sunt cetățeni ai Republicii Moldova, utilizarea bunurilor și a mijloacelor publice (resursele administrative), desfășurarea agitației în ziua alegerilor și ziua precedentă alegerilor.

Neraportarea cheltuielilor - de către concurentul electoral în rapoartele financiare depuse la Comisia Electorală Centrală.

Nereguli în activitatea organelor electorale - biroul electoral al secției de votare, consiliul electoral de circumscripție, inclusiv în ziua alegerilor. Aceste nereguli pot fi sesizate doar de observatorii acreditați de CEC, care au dreptul să asiste la toate operațiunile electorale și la ședințele organelor electorale.

Câți bani a cerut și câți a primit CEC pentru scrutinul electoral

Deși CEC a estimat ca fiind necesare 125 de milioane de lei pentru organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare anticipate, premierul interimar a anunțat că Guvernul ar putea oferi doar 105 milioane de lei. Mai mult, sunt alocați în tranșe, prima fiind de 70 milioane de lei.

Asta pentru că, potrivit premierului interimar, Aureliu Ciocoi, Fondul de Rezervă al Executivului, din care se finanțează acest scrutin, nu poate fi lăsat fără bani. În această săptămână, miniștrii din Guvernul interimar urmau să se întrunească în ședință pentru a aproba alocarea a 22,4 milioane de lei Comisiei Electorale Centrale. Ședința nu a avut loc din lipsă de cvorum, iar alta, anunțată pentru ziua de vineri, 9 iulie, la fel, nu a avut loc. Premierul interimar a anunțat însă că acești bani vor fi alocați, indiferent dacă până sau după ziua alegerilor. Totodată, președintele Comisiei Electorale Centrale, Dorin Cimil a precizat că CEC poate organiza alegerile cu ajutorul economiilor din prima tranșă, de 70 de milioane, iar restul banilor ar fi necesari să ajungă la CEC la sfârșitul lunii iulie începutul lunii august.

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova și unica autoritate legislativă a statului. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019 a fost ales Parlamentul de legislatura X-a.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova