Igor Nicolaiciuc, expert media — pentru Sputnik Moldova
A fost calculat „ratingul neprieteniei” al mass-media străine față de Rusia și al activității acesteia în anul trecut. Ratingul a luat în calcul doi parametri: așa-numitul „indice al agresivității” (la acesta ne vom referi mai jos) și numărul materialelor din presa națională dedicate temei Rusiei. În anul trecut, în Republica Moldova, au fost scrise 950 de asemenea articole, este mult! Totodată, țara s-a clasat pe locul nouă după nivelul de neprietenie față de Rusia, situându-se între Polonia și Letonia. Este relevant, nu? Interesant este că, în comparație cu anul 2015, țara a urcat tocmai cu 24 de puncte. Un record absolut al tuturor timpurilor și popoarelor!
De la neutralitate la agresivitate
Ce s-a întâmplat oare cu mass-media din Moldova, ne întrebăm examinând activitatea lor legat de tema rusească. Este un caz complicat. Aici trebuie de ținut cont concomitent de câțiva factori. Printre aceștia se numără, desigur, situația politică legată de alegerile parlamentare: instabilitate, presupusa creștere a gradului de rusofobie. Acestea sunt și aspectele pur tehnologice ale monitorizării presei moldovenești: intensificarea atenției analiștilor ruși față de amploarea și calitatea mass-media naționale. Însă factorul principal este, desigur, activizarea bruscă a mass-media de limba română și a celor propriu-zis românești în spațiul informațional din Republica Moldova.
Să examinăm evoluția din ultimii ani a unui astfel de indicator ce caracterizează intensitatea injectării negativismului în mass-media precum „indicele agresivității”. Acesta se deduce din raportul dintre numărul publicațiilor negative și numărul materialelor cu o tonalitate neutră.
Dacă în liniștitul an 2013, apoi în toiul războiului informațional mondial împotriva Rusiei din cauza evenimentelor din Ucraina — în anul 2014 și a celui din Siria — în anul 2015, acest indice pentru Moldova era extrem de mic și oscila între 0,4 – 0,5, deja conform totalurilor pe anul 2016 indicele respectiv constituia 2,6. La 10 articole neutre despre Rusia au revenit 26 articole negative.
Precum afirmam anterior, un asemenea rezultat a reprezentat o îmbinare a câtorva factori. Cei mai importanți fiind acțiunile concentrate ale statului român pentru stabilirea controlului asupra spațiului mediatic din Moldova și creșterea bruscă aici a propagandei antiruse.
Cadrele decid totul
Amintim că, un an și ceva în urmă, în 29 februarie, la București, a fost creat Consiliul Consultativ de Combatere a Propagandei Ruse. Sarcina reală a acestui Consiliu este cucerirea spațiului informațional din Moldova, precum și marginalizarea din punct de vedere mediatic a publicațiilor care reflectau obiectiv tematica rusească.
În componența consiliului au intrat cunoscuți experți media, politologi și reprezentanți ai mass-media românești de prestigiu, numărul unu fiind politologul și sociologul român Dan Dungaciu care, cu câțiva ani în urmă, a fost consilier al președintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, acesta evidențiindu-se ca promotor al politicii unioniste.
A trecut un an, iar societatea civilă poate constata rezultatele activității Consiliului și, concret, ale lui Dungaciu: în România, sub egida Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române și sub conducerea personală a lui Dan Dungaciu, este creat Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică (LARICS).
Scopurile declarate ale LARICS sunt: de analiză/evaluare a evenimentelor interne şi externe, a presei internaţionale, cu referire specială la România şi Republica Moldova, în contextul unor confruntări purtate în spaţiul mediatic care au ajuns, în anumite evaluări, la dimensiunea unor „războaie informaţionale”. Un scop aparte îl are monitorizarea intensificării războaielor informaționale în regiune.
Concomitent, în baza LARICS, este lansat un portal dedicat implementării pe scară largă în mass-media a rezultatelor activității Laboratorului. Meniul includea: a pune în dezbatere publică metodele de contracarare informațională, analiza campaniilor concrete de propagandă și informațional-psihologice în sfera mediatică, recomandări pentru contracararea pericolului informațional.
Fondatorii își propun, prin intermediul portalului aferent, să devină inclusiv o sursă de „early warning” (avertizare timpurie) în ceea ce privește operațiunile informaționale strategice ale Rusiei și Ungariei împotriva României.
O atenție aparte merită să fie acordată componenței cadrelor. Echipa de experți implicată este aceeași care asigură activitatea Consiliului Consultativ pentru Contracararea Propagandei Ruse București – Chișinău, însă completată cu savanți de la Academia de Științe din România. Scheletul organizației este constituit din experți media care activează în Republica Moldova în mass-media proromâne și care realizează strategia României de unire a celor două țări.
Două abordări
La ora actuală toate țările membre ale NATO sunt ușor (ca să nu spunem că uneori ajung la paranoia!) obsedate de mitologica agresivitate rusă realizată prin intermediul unei „nestăvilite propagande false putiniste”. În realitate, Alianța Nord-Atlantică rezolvă cu mâinile (mai bine zis, prin vocea) României cea mai importantă sarcină: să oprească apropierea care se conturează în ultimul timp între Rusia și Moldova, să blocheze tendințele pozitive, să discrediteze politica promovată de Moscova în regiune.
Există și un interes pur românesc: dezbinarea societății moldovenești în chestiunea susținerii politicienilor proromâni. De menționat că pe strategii NATO nu-i interesează activitatea însăși a forțelor unioniste, însă față de jocurile imperialiste ale Bucureștiului Bruxelles-ul manifestă o atitudine de, cel puțin, neutralitate binevoitoare.
Începând cu luna februarie anul curent, LARICS își publică activ rezultatele studiilor. La o simplă analiză a titlurilor și conținutului acestor studii devine clar că laboratorul a fost creat exclusiv pentru desfășurarea propagandei antiruse. Cât face numai faptul că, din cele 12 lucrări analitice de amploare, șase sunt consacrate Ucrainei (de pe pozițiile susținerii actualului regim de la Kiev) sau direct/indirect argumentează lipsa identității moldovenești și propagă ideile unionismului.
Excepție fac două materiale în limba engleză. Scrise la un nivel foarte profesionist, acestea demonstrează o abordare profundă a studiului și demonstrează prezența unei baze statistice importante. Totodată ele se caracterizează printr-un nivel de obiectivitate destul de înalt (pe fundalul materialelor în limba română).
O astfel de disonanță trădează orientarea autorilor spre două auditorii-țintă total opuse. Pentru LARICS, populația României și a Moldovei constituie un obiect de propagandă, lor fiindu-le oferit conținut respectiv. Pe când articolele în limba engleză sunt citite, după toate probabilitățile, de către persoanele care le-au comandat sau sponsorizat, cărora trebuie să le prezinți lucrări de o calitate cu adevărat înaltă.
Rezultatele eforturilor trubadurilor antiruși sunt impresionante din punct de vedere cantitativ și calitativ. De exemplu, ziarul „Evenimentul Zilei”, liderul rusofobiei, a publicat într-un singur an 170 de articole „despre Rusia”. Peste 80% din toate materialele care se referă la Federația Rusă și activitatea conducerii acesteia, au apărut anume în presa de limbă română. Indicele de agresivitate al acestor surse este pur și simplu impunător: „Evenimentul Zilei” — 8,3; „Timpul de dimineaţă” — 4,0; „Adevărul Moldova” — 3,35; „Ziarul Naţional” — 3,56; „Jurnal de Chişinău” — 5,44.
Indicele înregistrat de cosmopolitul „Independent.md” este 2,05. Spre comparație: pentru „Moldavskie vedomosti” acest indice este foarte mic, doar 0,41. În Moldova există chiar și ziare care promovează pozitivismul față de Rusia. Este vorba de „Panorama” și de ediția regională „Argumentî i faktî”. Însă acestea două nu schimbă mersul lucrurilor.
De altfel, ultimele evenimente au demonstrat că moldovenii știu în care parte „s-o apuce”: deloc în direcția pentru care luptă, luând amploare, presa antirusă.
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
Accesaţi aplicaţiile pentru Android >>
Urmărește-ne pe rețelele de socializare:
|Sputnik Moldova pe Facebook |@sputnikmoldova pe Twitter |Sputnik Moldova pe VK| |Sputnik Moldova pe OK |Sputnik Moldova pe GPlus+|
