CHIŞINĂU, 22 sept – Sputnik. Octavian Racu a subliniat că Republica Moldova nu are capacitatea de a primi un număr mare de refugiaţi. Numărul maxim de refugiaţi la care ar putea să facă faţă ţara noastră este de circa 400 de persoane. Pericolul pentru Moldova nu constă atât în numărul de refugiaţi ce ar putea să rămână la noi, cât în efectele ce pot fi produse de valul imens de persoane ce emigrează spre Europa. Statul nostru nu este gata, bunăoară, să facă faţă unor încălcări de proporţii a regimului de frontieră. S-a văzut cum ţări mult mai pregătite, cum ar fi Ungaria, de asemenea fac faţă cu greu numărului mare de imigranţi care intră fără documentare pe teritoriul statului respectiv.
Moldova este vulnerabilă în faţa unei eventuale crize. Una dintre cauze este corupţia
În opinia lui Racu, trebuie să luăm în calcul faptul că fenomenul corupţiei şi capacitatea redusă a instituţiilor statului nostru afectează aptitudinea autorităţilor moldoveneşti de a reacţiona adecvat la provocările externe. „Trebuie să ne punem întrebarea, ce va fi dacă, eventual, unele ţări ce astăzi sunt tranzitate de imigranţi îşi vor închide totalmente frontierele, iar aceste mii de oameni vor încerca să găsească alte ţări de tranzit şi Moldova va fi aleasă ca una dintre zonele de tranzit spre ţări ca Germania sau Finlanda? Imigranţii aleg ca zone de tranzit acele ţări care nu au capacitatea de a face faţă sarcinii de control al propriilor frontiere, mai ales în situaţiile în care sunt invadate de un număr imens de persoane. Republica Moldova trebuie să se pregătească să facă faţă unor eventuale provocări la frontieră. Este de remarcat faptul că refugiaţii din zonele de conflict încearcă să-şi croiască un coridor chiar şi prin regiunile nordice ale Rusiei, pentru a ajunge în ţări ca Finlanda sau Suedia. Cu atât mai mult teritoriul ţării noastre poate să devină o parte a drumului acestei mari migraţii”, a subliniat Octavian Racu.
Reţelele criminale profită de circumstanţe
Referindu-se la modul în care este organizată emigrarea spre UE, sociologul a remarcat faptul că „cel puţ din ceea ce vedem în presă devine clar faptul că nu este vorba despre un fenomen spontan, ci este un proces organizat, inclusiv de către reţelele de traficanţi. Este ştiut faptul că cei care vor să ajungă în Germania, de exemplu, plătesc sume mari de bani. Aici pot fi implicate reţelele criminale internaţionale şi e nevoie de efort internaţional pentru a pune capăt acestor scheme”, a mai spus Racu.
Criza imigranţilor zdruncină unitatea UE şi îi afectează securitatea la frontiere
El a mai adăugat că pentru Uniunea Europeană prima problemă provocată de imigranţi este cea a securităţii frontierelor, iar faptul că un număr mare de oameni reuşeşte să intre în UE fără control la frontieră, pune sub semnul întrebării capacitatea UE de a-şi proteja propriul teritoriu. O altă problemă este cea a solidarităţii europene. Criza refugiaţilor a demonstrat că ţările din UE nu sunt chiar atât de solidare, şi totodată nu sunt în măsură să identifice soluţii rapide pentru problemele ce impun o intervenţie promptă.
Ungaria, de fapt, îşi protejează frontierele şi ordinea de drept
Referitor la Ungaria, sociologul a subliniat că aceasta de fapt nu refuză să primească refugiaţi, ci doar îşi protejează frontierele. „Autorităţile ungare încearcă să asigure un control riguros al acelui număr mare de persoane, care încearcă să treacă, unii ilegal, frontiera dintre Serbia şi Ungaria. Asta pune în pericol securitatea Ungariei, dar şi a UE. Ungaria este parte a convenţiilor internaţionale referitoare la refugiaţi şi este obligată să reacţioneze adecvat la cererile de acordare a statutului de refugiat. Dar această ţară nu poate să permită ca un număr imens de oameni să intre pe teritoriul său fără documentarea corespunzătoare la punctele de frontieră”, a spus sociologul, menţionând şi faptul că „deja şi Austria şi-a concentrat militari şi poliţişti la frontieră”.
Totodată, interlocutorul nu exclude faptul că Germania ar face un joc dublu. „Pe de o parte se prezintă ca o ţară foarte primitoare, dar pe de altă parte încearcă să blocheze fluxul de imigranţi, tolerând măsurile luate de Ungaria şi Austria”. Acest fapt este explicabil, dat fiind faptul că nu doar refugiaţi din Siria vin în UE, ci printre ei sunt şi oameni din Pakistan, dar şi din state ale Africii, care caută un loc de muncă şi de trai mai bun. Mulţi sunt pur şi simplu emigranţi, care profită de actuala conjunctură, de acest flux.
O sursă a crizei: dezastrul din unele ţări arabe
Cauza numărului atât de mare de imigranţi constă în faptul că în ţări precum este Siria sau Irak lipsesc autorităţile centrale puternice, care ar putea să facă faţă tuturor problemelor, a menţionat Octavian Racu. Potrivit lui, Irakul, de exemplu, este un stat în care locuiesc mai multe etnii şi unde nu există niciun fel de democraţie parlamentară sau instituţii democratice similare celor din Europa. La fel este situaţia şi în alte ţări arabe. Respectiv, aceste state sunt vulnerabile în faţa structurilor nestatale. Ele au armată, poliţie şi administraţie slabă. Astfel, ele pot fi penetrate cu uşurinţă de către unele structurile (inclusiv teroriste) mult mai bine organizate, care nu au structuri birocratice, funcţionează după modelul reţelelor, sunt foarte mobile, iar exponenţii acestora sunt foarte motivaţi. În Siria, de exemplu, preşedintele al-Asad controlează numai circa 10 la sută din teritoriul ţării, iar restul 90 la sută se află sub controlul altor structuri – forţele de opoziţie, alte organizaţii islamice, inclusiv acel „Stat islamic”. Atât timp cât lipseşte o autoritate centrală capabilă să facă ordine, valurile de refugiaţi vor continua să vină şi probabil chiar vor deveni mai numeroase.
Soluţia este posibilă, dar dificilă
Referitor la o posibilă soluţionare a crizei din Siria, Octavian Racu a declarat că Uniunea Europeană ar trebui să se implice în vederea rezolvării rapide a conflictului din această ţară, iar pe de altă parte să identifice rapid o soluţie pentru refugiaţi, pentru că este în interesul său. „Dar criza refugiaţilor a scos în vileag lipsa de solidaritate la nivel european în această chestiune şi acum e greu să ne imaginăm cum va avea loc luarea unor măsuri rapide şi coordonate la nivelul UE, inclusiv faţă de rezolvarea conflictului din Siria. În Siria există un guvern legal, recunoscut. Astfel, unica soluţie este susţinerea autorităţii legale şi dialogul cu aceasta. Marile puteri nu ar trebui să poarte negocieri cu grupurile teroriste. Cu aceştia nu poţi soluţiona conflictele.
Singura soluţie în Siria este restabilirea autorităţii centrale, iar problemele dintre putere şi opoziţie trebuie să fie rezolvate în cadrul legal al acestei ţări, inclusiv când cineva cere schimbarea guvernării. UE, ca structură ce pretinde a fi democratică şi care promovează valorile democratice, nu ar trebui să susţină răsturnarea prin metode nedemocratice şi violente a regimului constituţional din această ţară”, a mai spus sociologul.
În opinia lui Octavian Racu, pe lângă soluţia politică a acestei crize va fi nevoie, cel mai probabil, şi de o componentă militară, care, însă, trebuie să fie ultima. Pentru început trebuie să se facă toate eforturile politice necesare, ceea ce, din păcate, nu fac ţările occidentale. Acestea, dimpotrivă, susţin aşa numitele forţe de opoziţie, chiar dacă nu este clar până la urmă ce reprezintă opoziţia siriană. Mai mult, grupările de opoziţie din Siria nu au nici un fel de poziţie democratică şi nu acceptă valorile occidentale.
O altă realitate de care trebuie să se ţină cont este faptul că criza din Siria ar putea să dureze foarte mult, până când o forţă politică va obţine o victorie import şi va prelua conducerea ţării. Astfel, încă o perioadă lungă refugiaţii vor continua să vină în UE. Siria a devenit un teatru de confruntări militare între o mai multe grupări, iar oamenii vor fugi de acolo. Doar un consens între marile puteri ar putea să grăbească rezolvarea acestei crize. Este ştiut faptul că în orice conflict armat e nevoie de tehnică militară, muniţii, etc. Dacă vor fi tăiate căile de înarmare a grupărilor neconstituţionale din Siria, inclusiv a „Statului islamic”, autorităţile constituţionale vor avea ocazia să preia controlul asupra întregului teritoriu al statului şi să înceapă a reface ţara, a mai spus sociologul.
Între timp are loc islamizarea Europei
Între timp, a mai observat Octavian Racu, „are loc procesul de islamizare treptată a Europei. Potrivit celor mai optimiste prognoze, în 2050 musulmanii ar putea să constituie majoroitatea populaţiei în UE, iar masele mari de imigranţi din lumea arabă doar vor grăbi acest proces. Autorităţile din UE trebuie să înţeleagă că cei m mulţi dintre refugiaţi nu se vor întoarce niciodată în ţările de origine, pentru că nu mai au unde să se întoarcă. Vedem că majoritatea lor sunt bărbaţi tineri, ţările arabe au o rată a natalităţii foarte ridicată, ei au nevoie de locuri de muncă, sunt foarte activi, iar atunci când nimeni şi nimic nu-i aşteaptă în Siria, Irak sau alte ţări, ei vor căuta să-şi găsească un loc de muncă şi trai în Europa. Iar cei care au mai rămas în aceste ţări vor căuta să li se alăture semenilor şi rudelor lor, care şi-au găsit în Europa o viaţă mai bună. În Europa deja se observă elemente ale islamizării. De exemplu, în Marea Britanie există instanţe „Şaria” ce funcţionează paralel cu cele ale statului britanic. Iar cu timpul vor mai apărea şi alte inovaţii în spaţiul european”.
Criza imigranţilor afectează indirect Moldova
Referindu-se la Republica Moldova, Octavian Racu a subliniat că „fenomenul imigraţiei va afecta dreptul nostru la circulaţie liberă în spaţiul european. Vedem deja punctele temporare de control, ce vor exista, probabil, mult timp. Mai există şi pericolul că pe teritoriul nostru se vor infiltra structuri criminale, ce se ocupă cu traficul de pers. asta se poate întâmpla din cauza nivelului înalt al corupţiei din Moldova, dar şi de instituţiile foarte slabe ale statului. Dar deocamdată ne putem bucura de faptul că nu suntem ţara ţintă a imigranţilor. Pe viitor, însă, lipsa instituţiilor puternice, în special a celor care trebuie să asigure protecţia frontierelor, ne poate da mari dureri de cap. Putem deveni o zonă de tranzit, iar reţelele criminale ar put exploata breşele din capacitatea de apărare a ţării noastre”.
