CHIȘINĂU, 18 aug – Sputnik, Andrei Petric. Exodul în masă al cetățenilor din Pakistan, Siria, Afganistan și dintr-un șir de state nord-africane în Grecia, Italia și Germania nu amenință Republica Moldova, a declarat pentru agenția Sputnik Olga Poalelungi, directorul Biroului Migrație și Azil (BMA) de pe lângă MAI al RM.
Potrivit acesteia, afirmația dată se bazează pe numărul nesemnificativ al persoanelor care au ajuns până acum în Moldova din din țările islamice, precum și pe procedura de obținere a actelor necesare care să confirme statutul de refugiat.
Interlocutoarea a menționat că BMA acceptă cereri numai de la cetățenii care deja se află pe teritoriul republicii. În afara țării, inclusiv la reprezentanțele diplomatice ale Moldovei, astfel de servicii nu se acordă.
De aceea, a continuat Poalelungi, numărul persoanelor care au cerut azil nu este atât de mare.
Unul din factorii principali care garantează stabilitatea în țară și înțelegerea reciprocă dintre cetățenii RM și cei care au primit statutul de refugiat este faptul că autoritățile RM caută pe orice căi să-i integreze pe străini în spațiul cultural, valoric și lingvistic al țării noastre.
„La momentul actual, avem în țară aproximativ 600 de persoane, printre care sunt și refugiați, dar și dintre cei care caută azil și ale căror dosare sunt în curs de examinare. Persoanelor provenite din țări în care au loc războaie sau conflicte armate li se atribuie, de regulă, statutul de protecție umanitară”, a specificat Poalelungi. Ea a adăugat că cei care figurează pe listele BMA provin din peste 50 de țări, printre care Ucraina, Siria, Afganistan, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Nigeria, Pakistan.
Într-un interviu acordat unui post de televiziune german, Angela Merkel, cancelarul RFG, a caracterizat situația legată de refugiații din statele islamice ca fiind „extrem de nesatisfăcătoare”. Mai mult ca atât, doamna de fier a politicii germane a făcut apel către liderii UE să adopte o decizie comună referitor la faptul, care dintre țările de unde vin refugiații pot fi considerate nepericuloase. Vladimir Bruter, expert la Institutul Internațional de Cercetări Politico-Umanistice din Rusia, a declarat pentru Sputnik că Moldova, la fel ca și alte state din CSI, nu are de ce să se teamă de valurile masive de refugiați din țările musulmane radicaliste.
„Aceasta pentru că nu există legătură între punctele principale de strămutare. Din Pakistan este destul de complicat să nimerești în Rusia. Din Afganistan ajungi mai întâi în Tadjikistan. Însă deoarece la granița acestuia există o stare de război, devine destul de anevoios să pătrunzi în interior. De aceea eu cred că nu trebuie să ne așteptăm la refugiați din aceste țări. Cât despre imigranții din Africa de Nord, aceștia, de asemenea, se vor deplasa mai curând spre Europa de Sud”, a menționat Bruter.
Cetățenii Siriei se află pe locul doi printre persoanele refugiate, pe primul loc fiind ucrainenii.
„Majoritatea refugiaților din Siria au o orientare destul de laică. De aceea, în general nu este vorba de factorul islamic în contextul acestor persoane. Mai curând, aceştia sunt adversari ai islamismului radical”, a spus Bruter.
La ora actuală, fluxul migranților în țările Uniunii Europene este necontenit. La sfârșitul lunii iulie, miniștrii de externe ai țărilor UE nu au putut ajunge la o înțelegere referitor la cota de repartizare a imigranților aflați în Italia, Grecia, precum și în lagărele de la granița siriană. Iar la 10 august, Bruxelles-ul a fost nevoit să aloce peste două miliarde de euro pentru reglementarea problemelor legate de imigranți.
