Oameni in etate - Sputnik Moldova, 1920
Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

Într-o lună nu vom mai găsi pe raft acest produs delicios tradițional – moare un sector

© Sputnik / Mihai CarausOieritul dispare în Moldova
Oieritul dispare în Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 08.12.2021
Urmăriți-ne pe
Yandex newsTelegram
Și crescătorii de ovine și caprine din Republica Moldova au ajuns la capătul disperării din cauza greutăților și a lipsei ajutorului din partea statului. Acest segment al zootehniei riscă să se ruineze.
CHIȘINĂU, 7 dec – Sputnik. Zilele trecute am ajuns la o fermă de oi din raionul Cimișlia. Mai exact la ferma lui Pavel Prisăcaru, care s-a născut într-o dinastie de oieri, în care crescutul oilor era îndeletnicirea de bază. Ne-am propus să aflăm cât de complicat este să înființezi o fermă de oi sau capre, dar mai ales să menții o astfel de afacere într-un domeniu cu un potențial uriaș de dezvoltare, dar cu probleme majore.
© Sputnik / Mihai CarausFerma de ovine a lui Pavel Prisăcaru
Oieritul dispare în Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 09.12.2021
Ferma de ovine a lui Pavel Prisăcaru
Se întâmplă după ce în primăvara acestui an am descoperit problemele crescătorilor de bovine din țara noastră. Acestea sunt multe, mari și, dacă nu se va purcede la soluționarea lor, această ramură riscă să moară.
Situația este la fel de complicată și pentru crescătorii de ovine și caprine. Fermierii se confruntă cu mari probleme, iar ajutor din partea statului spun că nu au.

Lipsa unei strategii de dezvoltare, lipsa pășunilor și a terenurilor agricole, accesul restrâns în rețelele de magazine, lipsa creditelor investiționale, dar și a creditelor nerambursabile în acest sector sunt doar câteva dintre aceste probleme.

În susținerea crescătorilor de oi și capre s-a creat o federație națională, a cărui președinte a fost ales Pavel Prisăcaru, tot el și crescător de oi. Și-a înființat ferma cu vreo șase ani în urmă după ce a revenit acasă din România.
© Sputnik / Mihai CarausFerma de ovine a lui Pavel Prisăcaru
Oieritul dispare în Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 09.12.2021
Ferma de ovine a lui Pavel Prisăcaru
Inițial el s-a stabilit cu traiul în unul din marele orașe de peste Prut. Nu s-a putut adapta condițiilor urbane, și după 20 de ani trăiți la Cluj Napoca a revenit în Republica Moldova, la Cimișlia. De aproximativ șase ani, zilele lui Pavel Prisăcaru sunt pline de acțiune, toată în jurul fermei de ovine pe care a înființat-o.

„Am în sânge dragostea de oierit. Nu m-am putut adapta într-un oraș mare și am revenit acasă”, povestește fermierul.

La început avea doar vreo 60 de oi. Acum are peste 200 de oi, dar au existat timpuri când în ferma sa creșteau aproape o mie de oi.
Sectorul zootehnic din Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 05.09.2021
Societate
Fermierii nu-și pot salva animalele - se adâncesc în birocrație: Când vor primi subvenții
Pavel Prisăcaru susține că de când este în acest domeniu încă nu a întâlnit cel puțin o persoană din conducerea țării care ar acționa insistent și concret pentru a revitaliza acest domeniu.
„Împreună putem restabili această ramură, una ignorată ani în șir și care riscă să se piardă. Datele statistice ne arată că în majoritatea ramurilor din agricultură s-au investit bani, în ramurile zootehniei mult mai puțin, iar pentru crescutul ovinelor și caprinelor s-au oferit cei mai puțini bani”, a precizat Prisăcaru.
© Sputnik / Mihai CarausFerma de ovine a lui Pavel Prisăcaru
Oieritul dispare în Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 09.12.2021
Ferma de ovine a lui Pavel Prisăcaru
Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, la 1 aprilie 2019, în Republica Moldova erau în total 791 de mii 700 de ovine și caprine. Cele mai multe erau crescute în gospodăriile oamenilor și doar 26,4 de mii de capete erau crescute în întreprinderile agricole. Potrivit lui Pavel Prisăcaru, în prezent ar fi nu mai mult de 250-300 de mii de capete de ovine și caprine.

„Oficial în țara noastră sunt înregistrate în jur de 4 400 de oi de reproducție, pe când cifra ar trebui să ajungă la cel puțin 120 de mii de oi de reproducție. Această diferență foarte mare ne dă de înțeles la ce nivel de dezvoltare este această ramură a zootehniei”, a mai spus fermierul.

Problemele crescătorilor de ovine și caprine

Cea mai mare problemă, spune Pavel Prisăcaru, este forța de muncă. În localități nu au mai rămas oameni apți de muncă, iar cei care mai sunt nu vor să muncească. Din cei care ar putea lucra, dar nu o fac, o mare parte sunt beneficiari de ajutoare sociale. Pavel Prisăcaru este de părere că foarte mulți dintre ei nu merită acești bani.
© Sputnik / Mihai CarausOieritul dispare în Moldova
Oieritul dispare în Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 09.12.2021
Oieritul dispare în Moldova
Pentru un muncitor care lucrează la ferma lui, fermierul achită cinci mii de lei lunar. Spune că nici cu așa bani oamenii nu vor să lucreze. L-am cunoscut pe Nicolae, care este și cioban la ferma lui Pavel Prisăcaru. A venit la Cimișlia tocmai din raionul Râșcani. Spune că îi convin condițiile și că îi este ușor să muncească aici.

„Sunt de vreo doi ani la această fermă. Ne înțelegem bine cu proprietarul. Avem condiții de lucru, dar și de trai. Mie îmi place mult această meserie. E foarte interesant să mergi cu oile, mai ales vara când ieși cu ele la pășunat. Multe dintre ele au nume, mă ascultă. Oile sunt animale care, dacă te comporți calm, ele te vor asculta și nu vor fugi de tine”, ne-a povestit Nicolae, unul din muncitori.

O altă problemă majoră a crescătorilor de ovine și caprine este lipsa pășunilor, dar și a terenurilor agricole. Majoritatea dintre ei nu dețin astfel de terenuri și sunt nevoiți să închirieze pentru o perioadă. Chiar și așa există o problemă.
Moldova riscă să rămână fără lapte de producție autohtonă - Sputnik Moldova, 1920, 19.03.2021
Video
Moldova riscă să rămână fără lapte de producție autohtonă: Care sunt cauzele
„Agricultorii ne-au arat o mare parte din pășuni. Un fermier nu se poate dezvolta dacă nu are în posesie pășuni sau teren agricol. Un fermier nu poate sta la cheremul agricultorului că poate o să-i vândă furajele de care are nevoie pentru întreținerea animalelor. Să ne amintim de anul 2020, unul secetos, în care abia de am făcut față condițiilor. Nu am fost ajutați. Ni s-a promis subvenționarea per cap de animal, dar suntem la finele anului 2021 și 20% din fermieri nu și-au primit plățile directe”, precizează crescătorul de oi.
© Sputnik / Mihai CarausOieritul dispare în Moldova
Oieritul dispare în Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 09.12.2021
Oieritul dispare în Moldova
În context, am solicitat opinia ministrului Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, prezent în studioul Sputnik Moldova. Acesta a precizat că până la sfârșitul acestui an toți fermierii care au depus dosarele pentru a primi subvențiile per cap de animal vor primi banii. Pentru acest scop vor fi transferați aproximativ 105 milioane de lei, precizează Viorel Gherciu.
Președintele Federației Naționale a crescătorilor de ovine și caprine spune că există cazuri când fermierii nu-și pot primi subvențiile din cauza altor structuri ale statului. Un exemplu ar fi și cazul unui fermier din raionul Cahul care are în posesie câteva sute de capete, dar care nu poate primi plata directă per cap de animal din cauza că nu i s-a eliberat la timp autorizația de la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor.
© Sputnik / Mihai CarausOieritul dispare în Moldova
Oieritul dispare în Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 09.12.2021
Oieritul dispare în Moldova
Ce ține de fermierii care și-au primit banii pentru subvenționare, Prisăcaru spune că aceștia sunt foarte mulțumiți și că le acoperă o mare parte din cheltuieli.

„Cu plățile directe per cap de animal este un pas înainte. Dar sunt multe alte probleme. Fermierul este din zori în noapte la fermă. El nu are timp de pierdut pe la Primărie sau alte instituții ale statului. Noi susținem chiar și comercializarea centralizată a laptelui sau a cărnii. Noi nu avem timp să mergem zilnic la piață. Această ramură a zootehniei necesită astăzi resurse financiare. Dacă statul ar investi unu sau două milioane de euro în această ramură, în cel mult trei ani sumele s-ar dubla sau chiar s-ar tripla”, a specificat fermierul.

La fel, o problemă majoră pentru fermierii din acest sector este accesarea creditelor. Dacă crescătorii de bovine sau agricultorii se plâng de condițiile de creditare, atunci crescătorii de ovine și caprine nu pot accesa creditele. Pavel Prisăcaru spune că nici băncile „nu văd cu ochi buni” această afacere, astfel le refuză creditarea. Totodată, lipsesc creditele investiționale și creditele nerambursabile pentru acest segment al zootehniei.

Soluțiile fermierilor pentru revitalizarea sectorului

Fermele existente în țara noastră nu pot face față necesităților de lapte și carne, care, potrivit lui Pavel Prisăcaru, sunt foarte mari. În prezent, fermierii locali îndeplinesc condițiile contractelor în raport de mai puțin de 40%. Pentru a onora toate obligațiunile contractului, fermierii trebuie să crească șeptelul de animale.
Pavel Prisăcaru mai spune că în maxim o lună, pe piața din Republica Moldova nu se va mai găsi brânză de oi sau capre. Cât privește carnea de oaie sau miel, aceasta deja este un deficit pe piața din țară.
Sectorul zootehnic din Moldova - Sputnik Moldova, 1920, 13.04.2021
Republica Moldova
Moldova riscă să rămână fără lapte de producție autohtonă - vacile sunt duse la abator
„În țara noastră lipsesc cu desăvârșire anumite linii strategice care ar putea ajuta la dezvoltarea acestei ramuri. Ar fi bine să existe anumite centre de la care fermierii să poată procura animale. În luna iulie a acestui an am adus din Spania în jur de 300 de oi, pentru cinci fermieri. Transportul este foarte scump, ne-a costat aproximativ 12 mii de euro. Ar fi perfect să existe la noi centre de creștere a oilor de diferite rase de la care ulterior să putem procura. La fel ar putea să ne ajute cu anumite informații despre întreținerea acestor animale. Ele necesită condiții foarte bune, astfel vor fi foarte productive și vor aduce beneficiu major fermierului”, ne-a mai povestit fermierul de la Cimișlia.
O altă soluție pentru revitalizarea acestui sector, pe care o vede președintele Federației Naționale a crescătorilor de ovine și caprine ar fi ca animalul să dea producție anul împrejur, iar pentru asta este necesar ca acesta să fete de două-trei ori pe an. Aici este necesară colaborarea între fermieri. Potrivit lui Pavel Prisăcaru, în 2021, pentru prima dată în Republica Moldova au fost însămânțate artificial 200 de capre și 40 de oi.
„Noi nu avem berbeci sau țapi de rasă de unde putem procura semință. Suntem nevoiți să recurgem la altfel de medote de însămânțare. Eu la ferma mea am înregistrat un record, am muls oile zece luni. Acum am 40 de oi tinere pe care le pregătesc pentru însămânțarea artificială pentru ca acestea să fete în luna mai. Pe parcurs încerc să programez în așa fel încât în cadrul fermei să fie trei fătări pe an, astfel va fi producție de lapte anul împrejur”, a ecplicat Pavel Prisăcaru.
L-am întrebat pe Pavel Prisăcaru care ar fi cheltuielile lunare pentru a întreține ferma, în special în lunile în care nu are producție. Ne-a spus supărat că nici nu vrea să să gândească la asta.
„De la sfârșitul lunii noiembrie s-a terminat mulsul. Cel puțin două luni stăm fără niciun venit, dar cu aceleași cheltuieli. Animalele vor da bani abia prin luna martie, când vom vinde miei, lapte. Până atunci încercăm să rezistăm”, a explicat Prisăcaru.
Pentru ca să pui pe roate o afacere cu oi este nevoie de cel puțin trei sute de capete, care costă aproximativ 100 de mii de euro. Pentru a construi un grajd cu condițiile necesare pentru aceste animale este nevoie de o sumă aproximativă de 60 de mii de euro. Totodată, pentru o fermă modernă este necesară o sală pentru muls, pentru care fermierii trebuie să achite de la 30 de mii de euro. Baza furajeră, iarăși necesită investiții. Pentru a dispune mereu de hrană pentru animale, fermierii trebuie să dețină tehnică și utilaje agricole.
„E foarte complicat să depinzi de cineva. Eu și acum stau cu porumbul nerecoltat, pentru că nu dispun de tehnica necesară pentru acest proces”, ne povestește supărat fermierul.
La capitolul hrană pentru animale, fermierul nu are probleme. A încercat mereu să-și facă rezerve, iar asta l-a ajutat să treacă mai ușor chiar și în 2020, anul în care seceta a afectat dur acest domeniu. Cantitativ are hrană suficientă, dar calitatea nu este la fel de înaltă.
Ion Balan - Sputnik Moldova, 1920, 29.06.2021
Radio
Agricultor, despre promisiunile politicienilor: Fermierii și-au pierdut orice speranță
„Pentru întreținerea unei oi, zilnic este nevoie de trei kilograme de fân, cel puțin 500 de grame de cereale”, explică fermierul Pavel Prisăcaru.
Ramura a început să se distrugă cu aproximativ 12 ani în urmă când animalele se abatorizau masiv. Acest lucru s-a întâmplat din cauza că nu era bine organizat procesul de comercializare a produselor. Spre exemplu, toți crescătorii de oi și capre vindeau brânza în perioada mai-iunie cu bani foarte puțini, după care afacerea se oprea până la următoarea producție.
„Cu o astfel de organizare o afacere nu se poate dezvolta, iar fermierii au fost nevoiți să ducă animalele la abator”, a mai spus crescătorul de ovine.
Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, într-un comentariu pentru Sputnik Moldova, a precizat că pentru 2020 au fost trasate acțiuni concrete pentru susținerea acestui domeniu.

„Sectorul zootehnic a fost abandonat în ultima perioadă, ne dorim să acordăm o atenție sporită acestui domeniu. În special vom continua cu sprijinul per cap de animal, pentru bovine aproximativ 7 mii de lei, pentru ovine și caprine câte 500 de lei per cap de animal”, a menționat Gherciu.

Totodată, se dorește oferirea sprijinului pentru modernizarea fermelor zootehnice, dar și procurarea animalelor de prăsilă, măsuri care ar duce nemijlocit la revitalizarea acestui sector, astfel țara noastră ar putea să dețină suficiente produse de acest gen, iar surplusul să fie orientat către export.
Potrivit ministrului, toți fermierii care vor dori să dezvolte afaceri în acest domeniu și vor avea nevoie să modernizeze fermele vor fi susținuți. În premieră pentru anul 2022 vor fi incluse noțiunile de fermier micro, mic, mijlociu și mare. Resursele financiare disponibile pentru modernizarea fermelor zootehnice vor fi repartizate proporțional pentru fiecare tip de întreprindere.
Viorel Gherciu - Sputnik Moldova, 1920, 06.12.2021
Economie
Ministrul Agriculturii: De ce Moldova pierde piața de mere a Rusiei
Fluxul de știri
0