Fermierii nu-și pot salva animalele - se adâncesc în birocrație: Când vor primi subvenții

Crescătorii de bovine, care așteaptă ajutor din partea statului ca o gură de aer proaspăt, după ce în ultimii ani au fost nevoiți să tot sacrifice vacile, se adâncesc în proceduri birocratice.

Subvenția de 7000 de lei per cap de animal promisă de autorități nu este atât de simplu de obținut, iar unele condiții sunt neclare și greu de îndeplinit, spun fermierii.

Ajutorul promis - greu de obținut

Sectorul zootehnic este la pământ din cauza condițiilor meteo din ultimii doi ani, dar și a pandemiei, care a avut un cuvânt greu de spus în acest sens. Sputnik Moldova a relatat anterior despre situația complicată în care s-au pomenit crescătorii de bovine - producătorii de lapte nu mai au cu ce hrăni animalele, pentru că recolta a fost compromisă, iar furajele care putut fi salvate sunt de proastă calitate. Așa că sunt nevoiți să reducă numărul animalelor - duc vacile la abator.

În premieră, anul trecut statul a decis să aloce plăți directe per cap de animal, pentru a salva această ramură a agriculturii. Astfel, pentru bovine, ovine, caprine fermierii vor primi câte 7000 de lei lei. Dar procedura de obținere a ajutorului nu este deloc simplă, iar unele codiții i-au pus în dificultate pe crescătorii de animale.

Pentru anul 2021 mijloacele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural constituie un miliard o sută de milioane de lei dintre care 80 de milioane de lei sunt destinați sectorului zootehnic prin prisma plăților directe pe cap de animal.

În perioada 1 aprilie – 4 iunie curent a fost derulat primul apel de recepționare a solicitărilor de plăți directe pe cap de animal. Cele mai multe solicitări au parvenit din partea deținătorilor de bovine.

Într-un interviu pentru Sputnik Moldova, directorul Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, Vadim Curmei (care între timp, la data de 1 septembrie, și-a dat demisia), a precizat că în urma desfășurării campaniei de recepționare a cererilor de solicitare a plăților directe pe cap de animal, AIPA a înregistrat 416 cereri dintre care 197 au fost din partea deținătorilor de bovine. Astfel, 47,4% din cei care au solicitat plăți directe per cap de animal sunt fermieri care cresc vaci.

„Sprijinul financiar „Plăți directe pe cap de animal” este o prevedere a Legii 276 din 2016 cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural ce a fost transpusă în politicile agricole ale statului la finele anului 2020 prin Hotărârea Guvernului 836. În conformitate cu documentul citat, valoarea anuală a suportului financiar constituie cel puțin 30% din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural. Odată cu aprobarea cadrului normativ, AIPA a demarat, în premieră, implementarea plăților pe cap de animal”, a precizat pentru Sputnik Moldova, Vadim Curmei.

Potrivit lui, plata directă per cap de animal se acordă o singură dată pe an, pentru deținătorii de animale cu specia bovine, ovine, caprine. Sunt pasibile spre plata directă animalele înregistrate și exploatate în fermele zootehnice amplasate în extravilan - femele cu vârsta de cel puțin 12 luni, întreținute într-un efectiv de minimum 10 capete de vaci și juninci, 50 de capete de oi și mioare specializate pentru producția de lapte, 30 de capete de oi și mioare specializate pentru producția de carne, 30 de capete de capre și căprițe.

Nu fiecare crescător de animale poate beneficia de aceste plăți. Pentru a fi pasibil de plățile directe per cap de animal, fermierul trebuie să întrunească mai multe criterii de eligibilitate.

„Fermierul trebuie să asigure înregistrarea animalelor în Registrul de stat al animalelor, iar animalele să fie asigurate. La fel, trebuie să dețină autorizația sanitar-veterinar de funcționare a exploatației agricole și desigur să nu aibă restanțe la achitarea impozitelor și taxelor față de bugetul public național, membru la una dintre asociațiile producătorilor agricoli cu profil ramural”, a menționat Vadim Curmei.

Fermierii care au animalele înregistrate și exploatate în orașele Chișinău și Bălți nu sunt eligibili pentru alocarea plăților directe pe cap de animal.

Din totalul de cereri depuse la Agenția pentru Intervenții și Plăți în Agricultură, 160 de cereri au trecut de etapa de administrare dintre care 25 de cereri în valoare de aproximativ 6 milioane de lei au fost deja virate pe conturile fermierilor.

Printre cei 160 de solicitanți care așteaptă aprobarea se numără și Ludmila Catlabuga, fermier din localitatea Visoca, raionul Soroca. Ea spune că inițial ferma ei a fost vizitată de o comisie locală, iar acum așteaptă verificări din partea autorităților centrale.

„Era bine ca aceste verificări să fie comasate. Astfel se evita lucrul dublu, dar și pierderea de timp. Cred că va dura și va dura. Proiectul acesta, care este în premieră, implementarea și scopul lui sunt benefice, dar conține lacune care îngreunează procesul. Ni s-a spus că plățile vor fi efectuate către începutul lunii septembrie, dar nu sunt și nu cred că vom primi banii curând”, a povestit Ludmila Catlabuga.

Producătorul de lapte spune că în ultimii doi ani fermierii abia de supraviețuiesc, din cauza condițiilor meteo și a pandemiei. Ea afirmă hotărârea de Guvern privind plățile directe per cap de animal este binevenită, însă dacă ar fi implementată corect și rapid ar fi fost mult mai bine.

„Toată lumea știe ce se întâmplă pe piața cerealelor. Noi avem rații de hrană pentru animale extrem de scumpe. Trebuie să minimizăm și să optimizăm costurile pentru ca să putem să acoperim unele cheltuieli din banii pe care îi primim din comercializarea laptelui. Acum nu ne putem gândi la anumite investiții pentru anul viitor, nu putem să ne permitem să investim în utilaje sau alte modernizări”, a mai spus fermierul.

Beneficiarii de subvenții nu au dreptul să dea în folosință sau să înstrăineze animalele pentru care se oferă ajutor. Nu se permite sacrificarea, cu excepția celei forțate constatate în modul stabilit. Ei nu trebuie să admită pierirea animalelor pentru care au primit sprijinul financiar, pentru o perioadă de șase luni.

Fermierii sunt de acord să fie introduse anumite condiții, dar aceasta din urmă, stipulată în acest regulament este după părerea lor „lipsită de logică”.

„Ce ține de corectitudine și întrunirea anumitor cerințe eu sunt doar pentru. Este vorba de niște bani nerambursabili pe care îi primesc fermierii, atâta timp cât ei sunt gestionați corect. În Regulamentul de subvenționare există o cerință prin care fermierul este obligat ca animalul pentru care a primit bani nu trebuie să fie abatorizat, nu are dreptul să piară sau să dispară din fermă din varii motive. În cazul unor pieiri, plata pentru subvenție trebuie să fie rambursată”, a mai spus Catlabuga.

Mai mult, nici ea, nici restul fermierilor nu au înțeles cu exactitate la ce se referă autoritățile când spun că „timpul în care animalul se află în fermă nu trebuie să fie mai mic de șase luni”.

„Cel mai probabil se va interpreta că aceste luni sunt din data autorizării spre plată. Eu am depus dosarul pentru subvenționare în luna iunie, deja au trecut 4-5 luni. Eu plata nu am primit-o, dar animalul îl țin în fermă. Să presupunem că mi se autorizează plata în luna octombrie. De atunci încă șase luni în care eu sunt obligată să păstrez numărul de capete în fermă. Animalul este o ființa, care se poate îmbolnăvi, sau din anumite motive să nu mai fie atât de productiv. În aceste condiții eu nu voi putea face acea reformă a fermei, care să mențină productivitatea de lapte într-un raport echilibrat cu consumul per cap de animal”, a explicat Ludmila Catlabuga.

În context, pentru a putea înregistra performanță în producerea laptelui, fermierii solicită plata directă per litru de lapte. Aceștia spun că, dacă vor fi subvenționați astfel, producătorii de lapte vor avea mai multe beneficii.

Ca și în cazul altor fermieri din țară, Ludmila Catlabuga a fost nevoită să abatorizeze masiv animalele, pentru a putea obține resurse pentru necesitățile curente. Dacă săptămâna viitoare ar primi banii din subvenționarea per cap de animal, ar scăpa de datorii.

„Enorm de mult au crescut prețurile la cereale, porumb, orz și restul. Zici că dai bani pentru aur, nu pentru fân de lucernă. Dacă mai avem planificate anumite construcții sau reconstrucții, suntem nevoiți să le tot amânăm. Prețurile pentru beton și metal au crescut cu mai bine de 160%”, povestește dezamăgită Ludmila.

Precizăm că în Moldova șeptelul de bovine scade catastrofal. În 2006 erau 206.650 de capete, iar în 2021 sunt 71.256