„Pakistan stream”: Rusia se îndreaptă spre sud și asta e doar începutul

Presa străină relatează că Rusia continuă să-și consolideze prezența strategică în punctele cheie de pe harta lumii. În acest caz, nu vorbim despre armată și marină, ci despre sectorul energetic și în special despre „Pakistan stream”.

Serghei Savciuk

Editorialistul Serghei Savciuk a explicat pentru RIA Novosti cum își consolidează Rusia prezența strategică în punctele cheie de pe harta lumii.

Zilele trecute, la Islamabad s-a încheiat o întâlnire bilaterală, la care grupuri de specialiști tehnici din ambele țări și-au confirmat disponibilitatea de a pune în aplicare proiectul. Așa că va continua dezvoltarea și coordonarea problemelor tehnice și a documentației.

Principala diferență față de memorandumurile întâlnirilor anterioare este că explorarea geologică va începe de-a lungul traseului potențialului gazoduct, adică viitoarea conductă face primul pas de la hârtie la sol.

Inițial, ideea proiectului a apărut într-un moment dificil. În 2015, a fost semnat un acord interguvernamental privind dezvoltarea și construcția gazoductului Nord-Sud cu o lungime de aproape 1.100 de kilometri și un cost de aproximativ 2 miliarde de dolari. Implicația a fost că antreprenorii ruși vor construi o linie de tranzit din portul Karachi către orașul Lahore.

Ideea proiectului a apărut într-un moment dificil. În 2015, a fost semnat un acord interguvernamental privind dezvoltarea și construcția gazoductului Nord-Sud cu o lungime de aproape 1.100 de kilometri și un cost de aproximativ 2 miliarde de dolari.

Se presupunea că antreprenorii ruși vor construi o linie de tranzit din portul Karachi către orașul Lahore.

Particularitatea tehnică a fost necesitatea de a construi suplimentar un terminal de regazificare în port, unde GNL urma să fie livrat folosind transportatori de GNL pe mare și, după ce urma să fie transformat înapoi în gaz, să meargă strict la nord, în provincia Punjab.

În următorii doi ani, proiectul s-a mișcat moderat. Părțile nu au putut ajunge la un acord cu privire la mărimea tarifelor pentru pomparea gazului, este de remarcat faptul că Rusia a cerut o creștere a costurilor, în caz contrar, potrivit Moscovei, proiectul nu era rentabil din punct de vedere economic.

Apoi au fost impuse sancțiuni americane corporației „Rosteh”, executorul cheie din partea Rusiei, ceea ce a împiedicat și mai mult implementarea.

Toamna trecută, părțile au revizuit din nou termenii acordului, dar exclusiv la cererea Islamabadului.

Ponderea participării Pakistanului la proiect a crescut de la 51 la 74%. În același timp, a fost strict stipulată condiția atragerii și utilizării materialelor, componentelor și echipamentelor rusești.

S-a decis că investiția Rusiei nu va depăși 25%, iar Pakistanul va acoperi toate celelalte costuri.

În primăvara acestui an, proiectul a fost redenumit „Pakistan stream”, iar miniștrii energiei din ambele țări și-au anunțat disponibilitatea de a începe construcția în viitorul foarte apropiat. Pentru a înțelege ideea și scopul unui astfel de proiect, nu trebuie să ascultați declarațiile politicienilor și ale tuturor tipurilor de experți, ci să vă înarmați cu o hartă.

Geografia economică este un subiect minunat, care oferă răspunsuri chiar și la acele întrebări care sunt evitate cu sârguință la conferințele de presă oficiale.

Pakistanul este o țară cu o populație de peste 220 de milioane. Se pare că nu este prea mult pe fundalul Indiei și Chinei din vecinătate, dar totuși aceste peste două sute de milioane în secolul XXI trebuie nu doar hrănite, ci și asigurate cu energie electrică și alte beneficii ale civilizației.

Dacă e să marcăm locația tuturor centralelor electrice din Pakistan și apoi să le suprapunem pe harta fizică a țării, un dezechilibru critic va fi vizibil cu ochiul liber.

Unitățile de producție - 20 de stații care lucrează cu produse petroliere, 22 centrale termice care funcționează pe gaz natural, nouă care funcționează pe cărbune și trei centrale nucleare - sunt situate pe un arc convențional care merge de la sud la est și mai la nord, întrerupându-se brusc în zona capitalei.

Cele mai mai echipate din punct de vedere energetic sunt partea de sud a Balutchistanului din regiunea Karachi și partea centrală a acesteia de-a lungul liniei Quetta-Loralay-Multan, în timp ce cea mai mare parte a centralelor electrice este concentrată în provincia Punjab, lângă același Lahore.

Un pic mai la nord, lângă Islamabad, există trei centrale electrice pe cărbune, dar singura lor sarcină este de a satisface nevoile capitalei și ale zonelor limitrofe.

Aceeași hartă arată că întreaga parte sud-vestică a țării de-a lungul graniței cu Iranul și Afganistanul practic nu are propria generare, iar în regiunea de la nord de Islamabad, mărginită de Kașmir și China, singura sursă de energie sunt mai multe centrale hidroelectrice cu putere redusă.

Bineînțeles, Pakistanul are nevoie de lumină în casele cetățenilor săi și de surse fiabile de energie care nu numai că îi pot asigura propriile nevoi, ci și comerțul profitabil cu vecinii săi mari.

Implementarea „Pakistant stream” cu o capacitate de 12,4 miliarde de metri cubi de gaz pe an va furniza combustibil pentru noile centrale electrice, care, la rândul lor, vor alimenta întreprinderile industriale concentrate în Punjab, la granița cu India.

Dacă proiectul va avea succes, nimic nu împiedică extinderea conductei de gaz către capitală, itinerarul din orașul Multan până la Islamabad este de puțin peste patru sute de kilometri.

Pentru a înțelege unde este interesul Rusiei aici, este necesar să menționăm câteva aspecte. Merită să începem cu gazoductul TAPI (Turkmenistan - Afganistan - Pakistan - India), în care Rusia a acționat ca garant tehnic, precum și ca furnizor de echipamente și conducte.

Destinatarul final al gazului este India, dar toate țările de tranzit se confruntă cu o nevoie colosală de combustibil albastru și, prin urmare, își vor pretinde în mod clar cota de hidrocarburi.

În ceea ce privește Pakistanul, acest lucru este dovedit de faptul că această conductă de gaz din zona orașului Multan ar trebui inclusă în conducta de gaz TAPI.

Capacitatea totală a celor două conducte de gaz în acest moment va fi de 55 de miliarde de metri cubi, ceea ce cu o precizie absolută corespunde oricăreia dintre conductele din nord.

Cu astfel de resurse la îndemână, Pakistanul va putea începe o gazificare internă masivă și va primi un atu semnificativ în confruntarea politică cu India, care deține Kașmirul învecinat disputat.

În plus, formarea unei piețe a gazului într-o țară precum Pakistanul, unde locuiesc aproape de trei ori mai mulți oameni decât, să zicem, în Germania sau Turcia, va remodela garantat piața globală a hidrocarburilor.

În primul rând, desigur, este extrem de interesant pentru Qatar, care va putea furniza propriul său gaz lichefiat de-a lungul celei mai scurte rute de la Golful Persic la Golful Oman și mai departe la Karachi.

În același timp, Qatarul nu este în măsură să crească semnificativ producția de GNL, ceea ce înseamnă că, în viitor, va scădea aprovizionarea cu gaze din Europa. Aceasta va crește și mai mult importanța conductelor de gaz rusești și a aprovizionării prin intermediul acestora.

În plus, Rusia, care furnizează țevi și alte echipamente, nu vinde materii prime la nivel local, ci produsele finale cu valoarea adăugată maximă, asigurând cu muncă de la geofizicieni până la siderurgici.

Nu există nici cea mai mică îndoială că revitalizarea regiunii este legată atât de schimbările politice din Afganistan, cât și de finalizarea construcției Nord Stream 2.

Rusia a demonstrat clar că este capabilă să finalizeze orice proiecte, chiar și sub presiunea unor sancțiuni masive.

India încearcă să devină principala putere metalurgică din lume, are nevoie simultan de minereu de fier din Afganistan, cărbune cocs și combustibil albastru din Rusia. Pakistanul dorește să atingă un nou nivel de dezvoltare industrială, dar pentru asta este nevoie din nou de gaze naturale și toate țările vecine se confruntă cu un deficit în acest sens și în mod clar nu intenționează să îl împartă cu Islamabadul.

Afganistanul, în principiu, este pregătit să absoarbă orice cantitate de resurse, deoarece electrificarea țării, datorită războiului neîncetat, se află la un nivel medieval.

Retragerea americanilor din Afganistan a fost o piatră care a generat o avalanșă în transformarea globală.

Dacă talibanii* nu vor declanșa încă un război total împotriva tuturor, atunci în viitorul foarte apropiat vom asista la o bătălie pentru noi piețe energetice, comerciale și industriale.

Bucură faptul că Rusia a stabilit deja pentru sine domeniul cheie și direcția cea mai promițătoare de dezvoltare.

*Membri ai organizației teroriste interzise în Rusia