Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Alegerile din Moldova: Vestul ne va salva

© Sputnik / Mihai CarausВыборы президента
Выборы президента - Sputnik Moldova
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Maia Sandu acuzase guvernarea în ajunul primului tur de intenția de a frauda alegerile. Oare a existat o fraudă și cine a comis-o?

MOSCOVA, 5 nov – Sputnik. Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, care i-au adus victoria Maiei Sandu, au devenit neașteptate doar la prima vedere. Pe fundalul pasivității cetățenilor care locuiesc în țară, în toată perioada cursei electorale s-a observat o presiune externă enormă și o concentrare semnificativă a resurselor conglomeratelor forțelor politice de dreapta, diasporei și rețelelor de ONG-uri. Oare chiar moldovenilor le este indiferentă soarta țării?

Au existat fraude?

Destinul i-a făcut o glumă proastă Maiei Sandu. Fiind convinsă de propriul eșec, fostul premier și-a construit întreaga campanie pe discreditarea preventivă a numărării voturilor, amenințând să scoată oamenii în stradă.

Maia Sandu - Sputnik Moldova
Are nevoie sau nu Sandu de electoratul lui Usatîi în turul doi?

Sunt posibile două variante. Fie principalul concurent al lui Igor Dodon știa ceva despre planificatele fraude, fie multiplele forțe “proeuropene”, reprezentate pe larg în puterea din Moldova, au organizat aceste fraude. Odată ce în primul tur a învins anume cea care le-a demascat, oare n-ar trebui verificată corectitudinea desfășurării alegerilor în secțiile de peste hotare, unde nu ajunge mâna CEC-ului și a observatorilor? Că doar nu putem suspecta pe principalul luptător cu corupția de răspândirea unor minciuni.

Vorbea ceea – în fiecare glumă există o doză a devărului. Un dezechilibrul evident în numărul secțiilor de votare în Occident și Rusia, care a adus o victoriei Maiei Sandu, a creat o situație în care susținătorilor dreptei le-au fost create mai multe condiții pentru a-și exprima opțiunea. Despre pregătirea planului “străinătatea ne va ajuta” vorbește și prezența înaltă peste hotare. Dacă luăm în considerație faptul că problema votului diasporei a fost susținută activ de UE și SUA, exercitând în paralel presiuni asupra autorităților moldovenești, în scopul reducerii votului din Transnistria, se crează impresia că oponenții lui Igor Dodon știau prea bine ce fac.

Президентура РМ - Sputnik Moldova
Ce va face Maia Sandu dacă ajunge președinte: Iată planul

Instituțiile moldovenești de sondare, evident, nu au reușit să măsoare viziunile cetățenilor plecați, spre deosebire de ONG-urile care susțin opoziția. Este extrem de complicată aprecierea respectării legislației electorale a Republicii Moldova în perioada desfășurării campaniei electorale în afara țării.

Desigur, ar fi o exagerare să calificăm drept falsificare acest joc cu secțiile de votare. Decizia cu privire la numărul lor a fost luată de Comisia Electorală Centrală, care s-a ghidat de legislație și de datele oferite de serviciile diplomatice și de migrației cu privire la numărul alegătorilor de peste hotare. Însă CEC, care se află sub controlul dreptei, a fost influența de “binevoitorii” străini. Astfel, am avea semne de întrebare cu privire la corectitudinea acestor alegeri.

Manipularea cu secțiile de vot de peste hotare i-a făcut un deserviciu Maiei Sandu, diminuându-i din legitimitate în calitate de viitor președinte. Când ești adusă la putere de oamenii care și-au părăsit patria și care și-au rupt orice legătură cu ea, ar fi destul de complicat să te poziționezi în calitate de lider național. În același timp, în Moldova a învins Igor Dodon, care a acumulat mai multe voturi decât oponentul său. Nu și-au spus cuvântul nici cetățenii Moldovei care locuiesc în stânga Nistrului, pe care oficialitățile de la Chișinău îi consideră parte a țării. Adică, dacă nu existau emigranții, Sandu nu ar fi ajuns pe primul loc. Totuși, pe cine reprezintă acest candidat? Oare pe moldoveni?

Voi merge în Europa pentru a face în ciudă?

Cel mai mare interes îl prezintă astăzi electoratul lui Renato Usatîi și Violeta Ivanov. Tradițional, timp de mai mulți ani, în Moldova candidații de stânga aveau un avantaj față de cei de dreapta, ceea ce a remarcat și Igor Dodon, care spera să atragă în cel de-al doilea tur voturile acelor 50-55 la sută de alegători de stânga. Dacă însumăm rezultatele lui Dodon, Usatîi și Ivanov, se ajunge anume la o astfel de cifră. Însă în alegeri o astfel de artimetică nu funcționează. În cazul desfășurării unor alegeri parlamentare după cele prezidențiale, partidele de stânga, desigur, vor obține propriile rezultate, fapt care îi oferă lui Dodon oportunitatea de a deveni liderul unei majorități parlamentare, însă până atunci mai este. Deocamdată, divizarea electoratului de stânga indică existența unor nemulțimiri și predispoziții “de frondă” la cetățenii preocupați de problemele sociale. Iată de ce nu există nicio garanție că aceștia vor vota în ciuda acestor predispoziții.

Депутат Цырдя продолжает раскрывать секреты НПО   - Sputnik Moldova
Scopul unor ONG-uri este să arate că „Dodon e rău” - deputat

Totodată, alegerea reprezentanților din rândurile forțelor politice reprezintă și o opțiune pentru un vector al dezvoltării țării. Toți jucătorii din primul eșalon sunt bine cunoscuți și s-au perindat la guvernare. Chiar dacă memoria alegătorului este una scurtă, e suficientă o retrospectivă pentru a aprecia viitoarele acțiuni ale fiecărui candidat.

Maia Sandu, a cărei biografie are mai puțin tangență cu Moldova și mai multă cu creditorii internaționali ai Moldovei, duce țara spre Europa. Așa cum a declarat Sandu recent într-un interviu oferit Euronews, “trebuie să revenim la o politică externă echilibrată, să restabilim bune relații cu România, Ucraina, UE și SUA. Da, promovez apropierea de UE, integrarea Moldovei în UE”. Făcând promisiuni de a menține un dialog cu Rusia, învingătoarea primului tur a menționat că “Rusia nu oferă nicio asistență și ajutor tehnic în dezvoltare”. Aici, desigur, dă dovadă de o ipocrizie, pentru că anume dreapta a subminat adoptarea acordului de credit din partea Rusiei. Iar despre oferirea grantului rusesc de 3 milioane de euro în ajutorul fermierilor moldoveni și transmiterea testelor pentru coronavirus cunoaște toată lumea. Însă nu aici este problema.

Țara se află pe un parcurs european peste 20 de ani. Puțini sunt cei care își mai amintesc de tentativa Chișinăului de a depune cererea de aderare la UE la sfârșitul anilor 90, fapt care a îngrijorat MAE al Ucrainei. În acea perioadă, autorul acestor rânduri era angajat la departamentul UE al diplomației ucrainene și își amintește foarte bine de tentativele colegilor de a repeta experiența vecinilor moldoveni. E adevărat, Bruxellesul s-a făcut că „nu a observat” această cerere și toți s-au calmat. Odată ce aprofundarea relațiilor cu UE necesită efectuarea unor reforme dictate de Bruxelles, evualuarea eficienței vectorului european pentru un stat poate fi făcută nu doar din momentul intrării în vigoare a Acordului de Asociere cu UE din 2014, ci și pentru o perioadă mai lungă. Dacă în Moldova au existat anumite schimbări, acestea au avut loc doar pentru o viitoare integrare europeană. Adică, situația în care se află astăzi Republica Moldova este produsul acestui parcurs european.

Le Kremlin de Moscou - Sputnik Moldova
Rusia
Reacția Moscovei la decizia Curții Constituționale de la Chișinău de a anula creditul rus

Să privim câteva cifre. În 2004, datoria externă a reprezentat 1,881 miliarde de dolari. În 2009, când la putere a venit o coaliție proeuropeană, datoria a crescut până la 2,011 miliarde. La sfârșitul anului 2014, când a fost semnat acordul cu UE, a ajuns la 6,494 miliarde, iar în prima jumătate a anului 2020 – la 7,785 miliarde de dolari.

Principalul creditor al țării este grupul Băncii Mondiale, cu o cotă de 33,7 la sută din suma totală, FMI – 31,4 la sută, BEI (Banca Europeană de Investiții) – 14,4 la sută. Dacă analizăm comerțul extern, deficitul balanței comerțului extern depășește totalul exportului Moldovei. Balanța comercială negativă a Moldovei, din anul 2019, a crescut din contul comerțului cu statele Uniunii Europene. În cele din urmă, doar trei state din fosta URSS nu au reușit să atingă nivelul PIB-ului din 1990: Ucraina, Georgia și Moldova. Din întâmplare, anume acestea sunt cei mai activi membri ai Parteneriatului Estic.

În ceea ce privește politica economică internă, abordarea europeană este una liberală. Cetățenii Moldovei s-au confruntat direct cu acest lucru, când la indicația FMI au fost majorate tarifele la serviciile comunale, a fost redus numărul școlilor, spitalelor și programelor sociale. În acest context, reproșurile opoziției în adresa guvernării de lipsa unor ajutoare pentru cetățeni și sfera de afaceri arată ca niște lacrimi de crocodil.

Mai contează moldovenii?

Vă cer scuse pentru o astfel de problemă sensibilă, însă aș vrea să înțeleg câteva lucruri. E vorba nu atât de alegeri, în care un șir de politicieni străini au dictat fățiș pentru cine trebuie să voteze oamenii, pentru ca țara să nu se confrunte cu dezordini în masă.

Ренато Усатый - Sputnik Moldova
La ce înțelegere au ajuns Usatîi și Sandu în urma discuțiilor
Din anumite motive, acest lucru nu a provocat reacții de indignare din partea poporului unui stat suveran, exact așa cum nu a indignat nici faptul că șeful statului este ales în afara țării.

Moldovenii locuiesc pe ambele maluri ale Nistrului. Moldova îi poate reuni. Pentru dreapta pro-europeană aceștia sunt într-adevăr “separatiști”, care trebuie lipsiți de dreptul de a vota, să le fie îngrădit accesul la secțiile de vot. Dacă restul moldovenilor consideră că nu vor fi afectați în niciun fel, greșesc amarnic. În cazul lor se prevede o lustrație și purificare.

E puțin probabil ca o astfel de situație să aranjeze oamenii care locuiesc în Moldova și care își leagă destinul de soarta țării. Sau, poate îi aranjează, în speranța că Vestul îi va ajuta?

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova

Fluxul de știri
0