Matvienko: Succesul diplomației parlamentare este dictat de relațiile interumane

De ce nu trebuie să impunem un standard unic al democrației? Cu cine și cum cooperează parlamentarii? Cât de complicate este activitatea în condițiile restricțiilor impuse în cadrul pandemiei?

Iată ce a relatat de ziua Internațională a Parlamentarismului, într-un interviu oferit în exclusivitate agenției Sputnik, președintele Consiliului Federației din Rusia, Valentina Matvienko.

- De ce anume Rusia a înaintat inițiativa de instituire a Zilei Internaționale a Parlamentarismului? Am putea admite că în ultimii doi ani această inițiativă este una solicitată în comunitatea parlamentară?

- Prin înaintarea inițiativei de a introduce această zi în calendarul ONU, Rusia și-a demonstrate în acest fel convingerea în potențialul edificator, puterea de consolidare a diplomației parlamentare. Sunt convinsă de acest lucru. În pofida tuturor diferențelor de opinii, ceea ce ne unește pe noi, parlamentarii, depășește tot ce ne divizează. Parlamentarii nu sunt niște funcționari profesioniștii, sunt niște reprezentanți ai alegătorilor, ai cetățenilor de rând. Iar oameni din toată lumea vor un singur lucru: o viață sigură și fericită pentru ei și copiii lor. Sincer vorbind, sunt mirată că ideea acestei sărbători nu i-a venit nimănui în minte, pentru că aceasta este cea mai democratică sărbătoare, pentru că parlamentare reprezintă nucleul oricărui sistem democratic.

Desigur, doi ani e o perioadă scurtă. Însă în acest răstimp am avut suficiente evenimente internaționale, întrevederi, pentru a ne convinge: inițiativa a primit reacții pozitive din partea parlamentelor și a parlamentarilor, a comunității internaționale în ansamblu.

- În mijloacele de informare în masă, în comunitățile de experți există părerea că în perioada dezvoltării tehnologiilor, schimbării rapide în toate domeniile vieții există o tendință de diminuare a rolurilor parlamentelor, a cooperării parlamentare. În acest fel, am putea considera Ziua Internațională a Parlamentarismului o sărbătoare a trecutului?

- Cred că viața demonstrează inversul. Da, lumea se schimbă, se schimbă și cerințele față de calitatea legilor adoptate, față de activitatea parlamentarilor. Însă nu are loc o diminuare a rolului lor și sun convinsă că acest lucru nu se va întâmpla. Fără un parlament nu există, nu poate exista o participare reală a cetățeanului în adoptarea unor decizii importante, administrarea problemelor statului. Vorbiți de dezvoltarea tehnologiilor, însă această dezvoltare are un sens doar dacă răspunde intereselor societății, în interesul oamenilor. Tehnologiile trebuie se servească dreptului și potențialului oamenilor, nu să le substituie, cu atât mai mult, să le anuleze. Aceasta și este formula care garantează, în viziunea mea, păstrarea importanței instituției parlamentarismului, cu atât mai mult în timpul unor mari schimbări. Iată de ce Ziua Parlamentarismului nu este deloc o sărbătoare a trecutului. Dimpotrivă.

În opinia mea, rolul parlamentelor în luarea oricăror decizii de interes public doar va spori în toată lumea. În problemele naționale și internaționale. Observ această tendință în exemplul parlamentelor care fac parte din Adunarea Parlamentară a CSI, și Uniunea Interparlamentară. În lumea noastră multipolară toate problemele trebuie rezolvate doar pe calea negocierilor, nu trebuie să admitem dominarea unei punct de vedere “unic valabil”. Doar diplomația interparlamentară, în complementarea diplomației tradiționale este capabilă să asigure acest echilibru.

În același timp, activitatea parlamentului nu este ceva încremenit, dată odată și pentru totdeauna. Ea trebuie să răspundă adecvat provocărilor timpului. Noi, în Rusia, urmăm această regulă. Acum au loc consultări populare cu privire la amendamentele la Constituție. Ele prevăd păstrarea Rusia drept un stat cu o instituție prezidențială puternică, ceea ce corespunde realităților istorice și contemporane ale țării noastre. În același timp vor fi consolidate atribuțiile Consiliului Federației și a Dumei de Stat. Aceasta este cerința vremurilor. Un parlament puternic – o democrație puternică – o țară puternică.

- Epidemia coronavirusului a afectat relațiile parlamentarilor din diverse țări, intensitatea lor. În ce măsură, în opinia voastră, este lucru este critic pentru relațiile internaționale? Cum decurge astăzi activitatea internațională a Consiliului Federației?

- Desigur, epidemia a avut o influență, însă nu una critică. Nu a fost suspendată activitatea în nicio direcție, în unele chiar s-a dezvoltat, datorită noilor tehnologii. Desigur, în lunile de autoizolare apare dorința de a comunica personal cu oamenii. Contactul viu oferă un alt nivel de comunicare, înțelegere în negocieri. S-ar părea că nu e nicio diferență. Prin conferințe video poți vedea unul pe altul, poți observa emoții, însă lipsesc totuși anumite chestii mărunte, pe care conferința video nu le poate transmite.

Totodată, viața a arătat că orice greutăți pot fi depășire, important este să existe o dorință. Cu toate acestea, în ultimii ani, împreuncă cu aliații și partenerii noștrii în domeniul cooperării interparlamentare am întreprins un șir de acțiuni, care, consider, au oferit un nou impul dezvoltării ei.

Voi reaminti două rezoluții inițiate de delegația rusă, adoptate în ultimii ani de Uniunea Interparlamentară. Acestea vizau inadmisibilitatea imixtiunii în problemele interne ale statelor suverare sau impunerea a unui model un al democrației „clasice”. Nu există un astfel de model și nu poate exista. Fiecare țară are dreptul să aleagă acea formă a organizării democratice, care corespunde particularităților ei naționale și istorice, actualelor realități politice. Anume țara noastră a devenit autorul ambelor documente, care au devenit o barieră pentru orice presiuni, dictate în relațiile internaționale. O poziție principială a ocupat președintele Uniunii, Gabriela Cuevas Barron, în privința sancțiunilor introduse împotriva unor parlamentare de către anumite state. Suntem convinși că sancțiunile împotriva aleșilor ai poporului, în esență, reprezintă niște sancțiuni împotriva poporului și împotriva democrației. Ne bucurăm că această viziune s-a bucurat de o înțelegere și susținere din partea conducerii celei mai mari organizații parlamentare din lume.

Unul din cele mai importante subiecte ale parlamentarilor internațional contemporant este promovarea diversității culturale prin dialog, drept o alternativă la conflicte, sancțiuni și războaie. Rusia a propus desfășurarea unei Conferințe Mondiale pentru un Dialog Interreligios și Interetnic, cu participarea șefilor de stat, parlamentare și lideri ai religiilor mondiale. Această propunere a fost susținută în declarația finală a celei de-a 137 Adunări ai Uniunii Internaționale Interparlamentare, care a avut loc în 2017 la Sankt Petersburg, iar apoi a fost introdusă în rezoluția Adunării Generale a ONU. Conferința mondială ar urma să aibă loc în Rusia, pe 21 mai 2022. Pregătirile pentru acest eveniment deja au loc. Vom depune toate eforturile pentru ca acest cel mai important forum internațional să devină nu doar un eveniment al agendei politice din anul 2022, dar și o confirmare a statutului Rusiei în calitate de o platformă unică, în care se întâlnesc, se înțeleg, iar dacă este nevoie și se împacă culturi, națiuni, religii, forțe politice.

Am obținut anularea tuturor restricțiilor în raport cu delegația noastră la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Nu a fost o sarcină ușoară, însă datorită poziției noastre instrasigente, discriminarea delegației ruse a rămas în trecut. Importanța acestui eveniment este majoră. În acest fel am arătat că în sfera cooperării interparlamentare discriminarea este inacceptabilă. Nu e vorba doar de dreptate, ci și de o supremație dreptului și a democrației autentice în fața jocurilor politice. Mizăm pe o cooperare constructivă în cadrul APCE și am revenit aici nu pentru a lupta, pentru o reglare de conturi, ci pentru a lucra pentru binele popoarelor Europei, a tuturor popoarelor de pe planetă.

Continuăm și cooperarea în format bilateral. Astfel, recent, în regim de videoconferință am purtat discuții cu omologul meu, președintele Senatului Republicii Franceze, Gérard Larcher. Am discutat despre raportul nostru comun ruso-francez “Rusia – Franța: pentru o agendă baza pe încredere”.

Reamintesc că este vorba de cel de-al doilea raport de acest fel și observăm un aport serios adus de cele două parlamente la extinderea dialogului politic între Rusia și Franța, în formarea unei agende bilaterale a viitorului, pentru că raportul nu este doar o sincronizare, dar și o “foaie de parcurs” pentru viitoarele acțiuni, care cuprind cele mai diverse sfere de cooperare. E unul din acele cazuri în care parlamentele se află în fața celorlalte contacte politice și oferă un alt ton pentru viitor.

Cred că astăzi am putea vorbi despre o dorință comună a parlamentarilor din țările noastre de a forma un nou stil în relațiile internaționale. Anume în acest făgaș urmează să privim, în special, propunerea senatorilor ruși de a crea o platformă internațională de negocieri la nivel parlamentar în scopul păstrării normelor internaționale de reducere a înarmărilor.

Elaborarea unor asemenea rapoarte comune, în viziunea mea, reprezintă o formă foarte eficientă a cooperării parlamentarilor. O acceptăm și în cooperarea cu parlamentele altor statel. Astfel, acum comisiile de profil ale Consiliului Federației și Senatului Republicii Italiene lucrează asupra unui raport legat de viitorul relațiilor dintre Federația Rusă și Italia. Prezentarea lui ar putea avea loc în acest an.

Noi, cei din Rusia, considerăm statele CSI partenerii noștri strategici. M-am convis odată în plus de această interdependență în timp ce mă aflam, la începutul lunii martie, într-o vizită în Belarus.

Cu satisfacție constat că pregătirile pentru cel de-al VII-lea Forum al Regiunilor din Belarus și Rusia, care va fi dedicat moștenirii istorice a Marii Victorii asupra nazismului, continuă. În cadul reuniunii din 16 iunie a comitetului organizator s-a convenit asupra datei desfășurării Forumului, între 23 și 25 septembrie 2020.

Mulți senatori au contacte directe cu colegii din alte state. Discută perioadic telefonic, fac schimburi de opinii. Cred că anume astfel de relații interpersonale stau la baza diplomației parlamentare, determinând succesul acesteia.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova