De la independență încoace, Republica Moldova a avut zece procurori generali. Doar în 2019, Procuratura a avut doi conducători. Procurorul general este numit în funcție pentru un singur mandat de 7 ani și este candidatul care acumulează cel mai mare punctaj în urma unui concurs de selectare, ulterior acesta fiind propus de către Consiliul Superior al Procurorilor președintelui Republicii Moldova pentru numirea în această funcție.
Acum trei ani, mai exact pe data de 8 decembrie 2016, prin decret prezidențial, după un concurs organizat de Consiliul Superior al Procurorilor, procuror general a fost ales Eduard Harunjen.
Însă demisia acestuia a fost cerută insistent, cu patru ani înainte de încheierea mandatului, atât de președintele Igor Dodon, cât și de premierul de atunci Maia Sandu. Totul după ce în presă a apărut o investigație jurnalistică în cazul interceptărilor. Fostul prim-ministru a scris pe pagina sa de Facebook că Harunjen „este cel care a coordonat toate acțiunile de poliție politică în stilul KGB-ul sovietic”.
„Jocul de-a demisia” a durat aproximativ o lună. Pe de o parte fostul procuror, care declara că nu-și va da demisia și că o eventuală plecare a sa din funcție ar fi posibilă doar în condițiile în care s-ar opera anumite modificări la actuala legislație. Pe de altă parte, Maia Sandu, dar și președintele Dodon care era gata să modifice Legea cu privire la Procuratură, astfel încât acesta să poată fi eliberat din funcție.
Dodon, despre procurorul general Harunjen: mâine va fi inițiată procedura>>>
Deși declara că nu se va da bătut, Eduard Harunjen și-a depus, pe 11 iulie, demisia în fața președintelui Republicii Moldova, care a semnat decretul de eliberare a acestuia din funcție chiar în aceași zi.
„Considerând imperioasă asigurarea funcționării sistemului Procuraturii în interesul cetățenilor Republicii Moldova, este imperativ ca noua conducere a Procuraturii Generale să fie aleasă în cel mai scurt timp și în strictă conformitate cu legislația”, scria la acel moment Igor Dodon pe pagina sa de Facebook.
Epopeea procurorului general a continuat prin organizarea concursurilor de selectare a candidatului la această funcție, iar ulterior anularea acestora. Asta deși ministrul Justiției din Guvernul Sandu, Olesea Stamate, declara atunci că prima probă a concursului a fost una de succes.
Ulterior, Stamate a spus că se impune o reevaluarea a candidaților după ce comisia pentru preselecția candidatului la funcția de procuror general a anunțat rezultatele preliminare. Potrivit ei, un membru al Comisiei de selectare a candidaților a oferit un punctaj disproporționat candidaților, ceea ce a afectat și rezultatele concursului.
Propunerea fostului ministru de a reevalua candidații la funcția de procuror genera a stârnit un val de acuzații. Mai mult, fracțiunea PSRM a solicitat „demisia de urgență” a Olesei Stamate.
Imediat după declarația socialiștilor, Guvernul a anunțat că își asumă răspunderea privind modificarea Legii Procuraturii, astfel încât procurorul să fie ales de către prim-ministru. În acest fel, urma ca Maia Sandu să selecteze cel puțin doi candidați, numele cărora să le transmită Consiliul Superior al Procurorilor.
Proiectul aprobat prin angajarea răspunderii de către Guvern prevedea și o nouă modalitate de revocare a procurorului general, oferind premierului dreptul de a institui o Comisie pentru a verifica dacă există suspiciuni privind activitatea acestuia.
Asumarea răspunderii de către Guvernul Sandu pentru acest proiect a fost motiv pentru demiterea Guvernului Sandu. O moțiune de cenzură în acest sens a fost depusă de fracțiunea PSRM și a fost susținută de 63 de deputați socialiști și democrați.
Primele declarații ale Maiei Sandu după adoptarea moțiunii de cenzură>>>
După învestirea Guvernului Chicu, în funcția de ministru al Justiției a fost desemnat Fadei Nagacevschi. La scurt timp după numirea sa, ministrul a declarat public că niciun concept ajustat al reformei justiției conform recomandărilor Comisiei de la Veneția și niciun proiect de lege în acest sens nu a existat.
Totodată, Nagacevschi a spus că nu au existat motive pentru anularea concursului de selectare a candidaților la funcția de procuror general. Noul ministru al Justiției, a declarat că legea îl obligă să recunoască rezultatele Comisiei de experți și să transmită candidaturile la CSP.
Astfel, după cea de-a doua etapă a concursului, proba interviului, din 28 noiembrie candidatul cu cel mai mare punctaj a fost Alexandr Stoianoglo.
Așadar, din 29 noiembrie Procuratura Generală are o nouă conducere. Prin decret prezidențial, noul procuror a fost numit Alexandr Stoianoglo. După învestirea acestuia, a menționat că „Procuraturii Generale urmează a-i fi asigurată independența deplină, iar toate procesele să rămână în afara politicului”.
După numirea sa în funcție, Stoianoglo a declarat că de acum încolo Procuratura nu va mai interveni în mod ilegal și abuziv în activitatea agenților economici.
De la venirea sa în funcție, Alexandr Stoianoglo a dispus efectuarea unor controale la Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale. Astfel, șefii celor două instituții au fost suspendați din funcții pe o perioadă determinată, adică pe perioada desfășurării controlului în cadrul instituțiilor. Cu câteva zile în urmă, fostul adjunct al fostului procuror general, Eduard Harunjen, procurorul Igor Popa, a fost numit în funcția de șef al Procuraturii Chișinău, sediul Ciocana. Stoianoglo este cel de-al zece-lea procuror general al Republicii Moldova.
