CHIȘINĂU, 26 dec - Sputnik. Unul dintre momentele-cheie care a marcat anul 2019 este scrutinul parlamentar din 24 februarie. Pentru prima dată, deputații au fost aleși în baza sistemului electoral mixt de vot: 50 de legislatori au ajuns în Parlament pe liste de partid, iar 51 au fost aleși în circumscripții uninominale.
Cu cele mai multe mandate s-a ales Partidul Socialiștilor din Republica Moldova - 35. Pe locul doi s-a poziționat Partidul Democrat, cu 30 de mandate, pe locul trei Blocul electoral ACUM - cu 26 de mandate, iar Partidul ”ȘOR”- cu șapte mandate. În Parlament au intrat și trei deputați independenți.
După lungi negocieri eșuate, în cele din urmă, pe 8 iunie, Blocul ACUM a format o majoritate parlamentară cu Partidul Socialiștilor.
Moldova s-a trezit peste noapte cu două guverne
Guvernul Sandu a fost învestit pe întuneric, tot pe 8 iunie, pentru că în sala de plen a Parlamentului a fost deconectată lumina.
Partidul Democrat a refuzat să cedeze puterea, făcând trimitere la deciziile Curții Constituționale, care a stabilit că deputații trebuiau să formeze Guvernul cel târziu pe 7 iunie - adică în cel mult trei luni de la data validării alegerilor și nu de la ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a X-a.
”Termenul de trei luni (90 de zile), în care Parlamentul nou ales trebuie să formeze Guvernul, curge de la data validării alegerilor, astfel orice decizie luată de Parlament începând cu 8 iunie este considerată anticonstituțională”, a precizat Înalta Curte.
Această interpretare a Curții Constituționale a bulversat angajații instituțiilor de stat, care nu știau cui trebuie să i se supună - Guvernului Filip sau Guvernului Sandu.
Pe 9 iunie, exponenții Partidului Democrat au organizat un protest de amploare la Chișinău, în care au încurajat oamenii să nu se supună Executivului în frunte cu Maia Sandu, pe care îl considerau anticonstituțional.
Tensiunile au căpătat turații în ziua de 10 iunie, când cele două tabere au organizat ședințe de guvern paralele, fiecare declarând-o ilegală pe cealaltă. Proaspăt numită premier, Maia Sandu a ținut ședința de Guvern în Parlament, pentru că în clădirea Executivului, încercuită de polițiști, era, tot în ședință, Cabinetul condus de Pavel Filip.
Câteva zile mai târziu, pe 14 iunie, Pavel Filip a anunțat că cedează puterea și pleacă din funcția de premier cu "conștiința împăcată".
A doua zi, Curtea Constituțională și-a anulat deciziile și avizele din perioada 7-9 iunie prin care declara că termenul Parlamentului ales pe 24 februarie a expirat și că noua majoritate PSRM-ACUM se afla în imposibilitate de a forma guvern legitim.
Fuga lui Vlad Plahotniuc
În aceeași zi, în presă au apărut informații că mai multe persoane din conducerea Partidului Democrat intenționează să părăsească țara, iar pe Aeroportul din Chișinău s-ar afla mai multe avioane private.
Noaptea, Partidul Democrat a confirmat printr-un comunicat de presă că Vlad Plahotniuc a plecat din Moldova, dar a precizat că se va întoarce peste câteva zile. Fostul lider al PDM nu mai revenit însă până în prezent, iar presa scrie că s-ar afla în Statele Unite ale Americii.
Alegerile locale și parlamentare noi
Pe 20 octombrie, cetățenii Republicii Moldova au fost chemați la urne ca să-și aleagă primarii și consilierii locali. În aceeași zi, s-au desfășurat alegeri parlamentare noi în patru circumscripții uninominale.
Cele patru fotolii de deputat au devenit vacante, după ce legislatorii aleși în aceste circumscripții fie au optat pentru alte funcții, fie au renunțat la mandatul de parlamentar, așa cum a făcut, de exemplu, fostul lider PDM. Vlad Plahotniuc a anunțat că renunță la fotoliul de deputat pe pagina sa de Facebook.
Partidul Socialiștilor și Blocul „ACUM” (PAS și DA) au obținut cele mai multe mandate de consilieri raionali/municipali la alegerile din 20 octombrie 2019.
PSRM s-a clasat pe primul loc în 15 consilii, fiind urmat de Blocul „ACUM”, care a câștigat majoritatea în 11 consilii raionale/municipii.
Partidului Democrat are un număr mai mare de consilieri în 6 raioane. Partidul Politic „Șor” și Partidul Nostru s-au clasat pe primul loc în câte un raion.
În cele mai multe dintre localitățile UTA Găgăuzia (21), învingător printre partide în ceea ce privește numărul de consilieri este PSRM. În două localități a învins PPN, iar într-una - Blocul ACUM.
Lupta pentru cel mai râvnit fotoliul de primar din țară
Socialistul Ion Ceban și liderul PPDA, Andrei Năstase, au luptat în turul doi de scrutin, care s-a desfășurat pe 3 noiembrie, pentru funcția de primar al Capitalei.
Candidatul Partidului Socialiștilor a câștigat alegerile, obținând un scor de peste 52 de procente, cu aproape șase la sută mai mare decât cel înregistrat de contracandidatul său.
Eșecul lui Andrei Năstase
A vrut să fie președinte de țară, apoi președinte al Parlamentului și, în cele din urmă, primar al Capitalei, dar, după ce a pierdut cursa pentru primăria Chișinău și nu mai este nici ministru de Interne, Andrei Năstase a devenit consilier în CMC.
Liderul PPDA, Andrei Năstase, a precizat că fracțiunile PPDA și PAS din Consiliul Municipal Chișinău nu vor participa la formarea coalițiilor cu aleșii din alte formațiuni politice.
Concursul care a dus la demiterea Guvernului Sandu
La începutul lunii octombrie, fostul ministru al Justiției Olesea Stamate a anunțat inițierea concursului pentru selectarea candidaților la funcția de procuror general.
În acest sens a fost creată și o comisie specială, formată din reprezentanți ai societății civile, profesori universitari, experți în domeniul procuraturii, un fost judecător și un psiholog.
20 de pretendenți la fotoliul de șef al Procuraturii s-au înscris inițial în cursă, dar la 6 noiembrie Olesea Stamate a anulat concursul, motivând că nu a fost obiectiv, iar unii dintre candidați ar avea probleme de integritate. În aceeași zi, Guvernul Sandu și-a asumat răspunderea pentru un proiect de lege care-i permitea premierului să-i propună Consiliului Superior al Procurorilor candidații la funcția de procuror general.
Socialiștii, care au făcut alianță cu Blocul ACUM, au taxat inițiativa pe care au calificat-o anticonstituțională și au depus o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.
Pe 12 noiembrie, Cabinetul de miniștri în frunte cu Maia Sandu a fost demis cu votul deputaților PSRM-PDM.
Învestirea Guvernului Chicu
A doua zi după destituirea Guvernului Sandu, președintele Igor Dodon l-a desemnat pe consilierul său Ion Chicu candidat la funcția de prim-ministru. S-a întâmplat după ce socialiștii au anunțat că renunță la coaliția cu Blocul ACUM și vor susține formarea unui Guvern minoritar tehnocrat. PSRM a chemat la dialog toate fracțiunile parlamentare. Blocul ACUM a menținut însă o poziție tranșantă: a insistat să fie păstrată aceeași componență a Guvernului, dar și același prim-ministru - Maia Sandu.
Pe 14 noiembrie, premierul desemnat Ion Chicu a venit în Parlament pentru a prezenta lista membrilor cabinetului de miniștri. După ce a prezentat programul de guvernare, Chicu și echipa sa au primit votul de încredere al Parlamentului. Pentru învestirea Executivului au votat deputații PSRM și PDM.
Eliberarea fostului premier Vlad Filat
La începutul lunii decembrie, opinia publică din Republica Moldova a fost zguduită de vestea că fostul premier Vlad Filat, condamnat în 2015 la 9 ani de închisoare, a fost eliberat din detenție înainte de termen.
La scurt timp, ministrul Justiției a venit în fața presei pentru a vorbi despre eliberarea fostului premier, precizând că această informație a fost pentru el o surpriză. Nagacevschi ar suspecta implicarea Guvernului Sandu în acest proces.
Oficialul a declarat că dosarul a fost expediat în instanța de judecată în data de 12 noiembrie 2019, la demersul directorului interimar a penitenciarului nr 13, chiar în ziua în care a căzut Guvernul condus de Maia Sandu. Fostul premier a negat însă orice implicare în eliberarea lui Vlad Filat din detenție.
