CHIȘINĂU, 9 iul – Sputnik. Parlamentul Republicii Moldova a susținut cu 56 de voturi Hotărârea cu privire la constatarea neîntrunirii condițiilor de numire în funcția de procuror general a lui Eduard Harunjen. Documentul a fost elaborat și votat de deputații din coaliția majoritară PSRM – ACUM.
Potrivit deputaților, Harunjen nu a întrunit condiția prevăzută de Legea cu privire șa Procuratură atunci când a fost numit în funcția de procuror general. Parlamentarii au constatat că, înainte de a fi numit procuror general, Harunjen a fost membru al Consiliului Superior al Procurorilor, lucru interzis de lege care spune că pentru funcția de procuror general poate candida persoana care, în ultimele șase luni, NU a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
Parlamentarii au constat că, înainte de a fi numit în funcția de procuror general, Eduard Harunjen timp de nouă luni a fost membru al Consiliului Superior al Procurorilor, fapt ce încalcă prevederile legii. Potrivit CV-ului său, Harunjen a exercitat din iulie 2015 funcția de prim-adjunct al procurorului general, iar după demisia lui Corneliu Gurin, în data de 26 februarie 2016, a preluat funcția de procuror general interimar. Deputații au constatat că, potrivit Legii cu privire la Procuratură, Harunjen a fost, de drept, din februarie 2016, de la începerea exercitării interimatului funcției de procuror general până la numirea sa în funcția de procuror general, membru al Consiliului Superior al Procurorilor.
Harunjen a fost numit în funcţia de procuror general prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 8 decembrie 2016.
Prin decizia de astăzi, Parlamentul îi recomandă președintelui țării, Igor Dodon, să emită ”decretul privind constatarea încetării raporturilor de serviciu în circumstanțe ce nu depind de voința părților în privința procurorului general, Eduard Harunjen, în legătură cu încălcarea condiției prevăzute la articolul 17, alineat 1, litera e) din Legea cu privire la Procuratură”.
Totodată, hotărârea Parlamentului va fi remisă și Consiliului Superior al Procurorilor.
Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, Sergiu Litvinenco, a precizat că raporturile de muncă cu Eduard Harunjen nu vor fi întrerupte în baza deciziei de astăzi a Legislativului, ci în baza decretului care va fi emis de șeful statului.
”Raporturile de serviciu vor fi încetate nu în baza hotărârii Parlamentului, ci în baza decretului președintelui țării. Parlamentul este organul care verifică modul de implementare a legilor (…). Procurorul general a fost desemnat ilegal, contrar spiritului legii”, a precizat Litvinenco.
Deputații democrați au fost singurii în Parlament care au criticat dur decizia de astăzi a Legislativului. Potrivit acestora, hotărârea de astăzi a Parlamentului este ilegală și anticonstituțională.
Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități le-a amintit democraților că pot contesta deciziile Parlamentului la Curtea Constituțională.
Potrivit Legii cu privire la Procuratură, procurorul general este numit în funcție pentru un mandat de șapte ani, fără dreptul de a fi numit din nou în această funcție. După încetarea exercitării mandatului, procurorul general își poate continua activitatea în orice funcție de procuror vacantă, aleasă de el, fiind numit fără concurs.
Practic, niciun Procuror General nu a avut mandat complet
De la proclamarea independenței Republicii Moldova încoace, Procuratura a fost condusă de nouă procurori generali. Cu excepția unui singur procuror, nimeni dintre ceilalți nu și-a dus mandatul până la capăt. Până în anul 2016, mandatul procurorului general era de 5 ani, iar din 2016 acesta a fost prelungit până la 7 ani.
Astfel, cel mai longeviv în postul de procuror general a fost Dumitru Postovan, mandatul acestuia a durat opt ani, în perioada 1990 – 1998.
A urmat Valeriu Catană, anii de mandat în funcția de procuror general 1998 – 1999. Cel de-al treilea procuror general al Republicii Moldova a avut doi ani de mandat în loc de cinci. Este vorba de Mircea Iuga, procuror general în anii 1999 – 2001. Acesta a fost urmat de Vasile Rusu, cu un mandat între anii 2001 – 2003.
Al cincilea procuror general, Valeriu Balaban, și-a început mandatul în decembrie 2003 și l-a încheiat în februarie 2007. Procurorul general Valeriu Gurbulea a fost în funcție doar doi ani, între 2007 și 2009. Între 2009 – 2013 a urmat Valeriu Zubco, și acesta neavând un mandat complet, fiind demis de Parlament pentru participarea la vânătoarea din Pădurea Domnească, soldată cu moartea tânărului Sorin Paciu.
Trei ani de mandat în loc de cinci a avut și procurorul general Corneliu Gurin, 2013 – 2016.
Mandatul lui Eduard Harunjen în funcția de procuror general trebuie să expire în anul 2023.
