Chișinău, 25 dec – Sputnik. Anul 2019 a fost unul controversat din punct de vedere politic pentru Republica Moldova. Am fost martorii unor schimbări majore la nivel de Guvern și Parlament. Nu au lipsit din peisaj nici protestele.
Guvernul Pavel Filip
La începutul anului 2019, la guvernare era Executivul condus de Pavel Filip, învestit în funcție încă în data de 20 ianuarie 2016. După alegerile Parlamentare din data de 24 februarie 2019, fracțiunile PSRM, PDM, Blocul Electoral ACUM și Partidul ȘOR nu au putut să ajungă la un numitor comun pentru crearea unei majorități parlamentare.
În cele din urmă, în data de 8 iunie a fost convocată ședința Parlamentului, la care au participat deputații a trei fracțiune politice: PSRM, PPDA și PAS.
În acea zi a fost constituită alianța de guvernământ, iar Zinaida Grecianîi a fost aleasă în funcția de președinte al Parlamentului și a fost instalat prin vot Guvernul Maia Sandu. De cealaltă parte, Executivul lui Pavel Filip nu ceda puterea. Astfel, s-a creat o dualitate de putere.
Protestatarii Partidului Democrat au blocat atunci intrarea în Guvern, iar Maia Sandu cu echipa de miniștri nu au avut acces în clădire. Astfel, au fost nevoiți ca prima ședință să o organizeze în sediul Parlamentului.
Într-un final, în data de 14 iunie, Partidul Democrat din Moldova s-a retras de la guvernare. Anunțul a fost făcut de vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari, după ședința Consiliului Național Politic al formațiunii. În aceiași zi premierul de atunci Pavel Filip, împreună cu miniștrii democrați, și-au depus mandatele.
”PDM a decis retragerea de la guvernare. Aceasta este singura modalitate legală în situația juridică în care ne aflăm. Prim-ministrul și miniștrii vor demisiona începând de astăzi. Decizia are efect politic. Va rezolva parțial blocajul politic. PDM nu se ține de fotolii”, a declarat atunci Vladimir Cebotari.
Guvernul Maiei Sandu
Guvernul condus de Maia Sandu, instalat în funcție în data de 8 iunie, a rezistat pe arena politică cinci luni și patru zile. Parlamentul a demis Executivul Sandu cu votul a 63 de deputaților socialiști și democrați.
Motiv pentru demiterea Guvernului Sandu a servit modificarea Legii Procuraturii de către Executiv, prin asumare de răspundere. Proiectul votat în data de 6 noiembrie i-a nemulțumit pe socialiști. Ei au fost indignați de faptul că nu au existat consultări pe marginea acestui proiect la nivel de coaliție. În consecință, socialiștii i-au cerut premierului să retragă acest proiect. Maia Sandu însă a refuzat să facă un pas înapoi și a declarat că își asumă aceste acțiuni, chiar dacă ar putea cădea Guvernul.
Maia Sandu și-a anunțat intenția de a solicita o expertiză a Comisiei de la Veneția la legea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea, îndemnând socialiștii să-și retragă până atunci moțiunea de cenzură.
Socialiștii au reiterate că singura ieșire din acea criză politică provocă de Maia Sandu este ca Guvernul să-și retragă proiectul de asumare a răspunderii.
Astfel, în data de 8 noiembrie a fost înaintată moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Sandu, care a fost susținută de 63 de deputați și, în consecință, Guvernul ACUM a picat.
Guvernul Ion Chicu
La scurt timp de la căderea Guvernului condus de Maia Sandu, în data de 14 noiembrie, a fost învestit Guvernul Chicu, cu votul a 62 de deputați. Noua componență a Executivului a fost susținută de fracțiunea Partidului Democrat și cea a Socialiștilor.
După învestirea noului Guvern, Ion Chicu a făcut declarații în cadrul unei conferințe de presă. Acesta a vorbit despre prioritățile noului Executiv. Premierul a declarat că, mai întâi de toate, va elabora împreună cu echipa proiectul bugetului de stat pentru anul viitor.
Atunci șeful statului Igor Dodon le-a cerut membrilor Cabinetului Chicu să se apuce de lucru imediat și să dea dovadă de eficiență.
Președintele le-a prezentat miniștrilor o foaie de parcurs, în care au fost incluse mai multe sarcini și priorități pentru noul Guvern.
Șeful statului le-a cerut membrilor noului Cabinet de Miniștri să asigure o creștere a veniturilor la bugetul de stat prin eliminarea evaziunii fiscale. Mai mult, președintele a propus ca pensiile să fie indexate de două ori pe an, nu o singură dată, propunere care a și fost aprobată de Guvern și Parlament.
Igor Dodon le-a mai cerut miniștrilor să combată corupția și să revizuiască proiectul de reformă a justiției. Îmbunătățirea calității drumurilor este o altă sarcină care stă în fața noului Guvern.
Președintele le-a cerut miniștrilor să facă tot posibilul pentru a demara proiecte menite să îmbunătățească infrastructura rutieră, începând cu primăvara anului viitor.
În cele din urmă, șeful statului i-a cerut Cabinetului de Miniștri să promoveze o politică externă echilibrată. El a menționat că implementarea Acordului de Asociere cu UE rămâne o prioritate, dar trebuie să fie restabilite și alte parteneriate externe.
