Președintele rus este un rar exemplu de lider al unei mari puteri, care este gata să ofere răspunsuri desfășurate, pe viu și în detaliu, (cu o doză de umor) la întrebările delicate ale comunității investiționale mondiale, scrie analistul Ivan Danilov.
Însă ”Rusia ne cheamă!” reprezintă și o posibilitate de a cunoaște din interior modul în care gândesc investitorii, traderii, bancherii și industriașii din întreaga lume, care participă la forum. Întrebările lor ar putea fi tratate ca un studiu sociologic, care poate spune multe despre ceea ce îi îngrijorează pe deținătorii marilor capitaluri din întreaga lume.
Dacă e să pornim de la aceste întrebări și să le comparăm cu cele care i-au fost adresate președintelui în trecut, atunci primul lucru care iese în evidență este cât de puțin loc ocupă Ucraina și sancțiunile în noosfera investitorilor, finanțiștilor și bancherilor.
Respectivele întrebări au fost puse, însă era clar că astfel de probleme nu reprezintă o prioritate pentru oaspeții străini. Cel mai probabil, interesul extrem de redus față de problema ucraineană și sancțiuni este legată de faptul că, în primul rând, cei mai mulți s-au obișnuit deja cu ele.
În al doilea rând, nici Ucraina și nici sancțiunile nu sunt examinate ca factori principali care vor influența starea economiei rusești în viitor (iar asta îi preocupă pe investitori în cea mai mare măsură).
A venit timpul pentru abordarea altor probleme: schimbările climatice (finanțiștii sunt preocupați de perspectivele sectorului petrolier și gazelor rusești în condițiile unei ”mode” globale a ecologismului și lupta cu producția energiei în baza hidrocarburilor), perspectivele pieței mondiale a petrolului (dacă vor reuși americanii să scoată de pe piață exportul de petrol rusesc cu petrolul lor de șist), riscurile unei recesiuni în economia globală și consecințele războiului comercial între SUA și China.
Liderul rus a făcut trimitere la succesele pieței de capital și la popularitatea activelor financiare rusești printre investitorii occidentali:
„Judecând după evoluția pieței bunurilor mobiliare, activele rusești, producătorii autohtoni, companiile și oportunitățile lor provoacă un interes sporit printre colegii, partenerii, investitorii noștri. (...) E important ca interesul față de activele financiare să se transforme în investiții, în active reale, în deschiderea unor noi domenii de producție și locuri de muncă, în baza unor segmente promițătoare ale pieței”.
De altfel, piața acțiunilor rusești, spre surprinderea multor analiști, a devenit cea mai profitabilă piață de valori mobiliare a planetei: potrivit aprecierilor strategului Sberbank pentru piața hârtiilor de valoare Cole Akeson, indicele pieței rusești MSCI Russia a rentabilității depline (adică, indicatorul care ia în calcul și plata dividendelor) a crescut de la începutul acestui an cu 44 la sută.
Președintele a demonstrat odată în plus capacitatea lui de a face față îngrijorărilor finanțiștilor, care sunt preocupați de agenda internațională. El a explicat că mijloacele Fondului Bunăstării Naționale nu vor fi investite în sectorul de petrol și gaze (cu excepția dezvoltării tehnologiilor care nu pot fi importate din cauza sancțiunilor), ci vor fi direcționate spre dezvoltarea infrastructurii și producției de tehnologie înaltă.
În același timp, activitatea îndreptată spre echilibrarea pieței globale a petrolului va fi continuată împreună cu partenerii saudiți. Extracțiile de șist în SUA, potrivit aprecierii lui Vladimir Putin, (care este confirmată parțial și de aprecierile experților americani), a trecut de faza creșterii explozive. Dar și petrolul extras în SUA nu reușește să-l elimine pe cel rusesc de pe piețele tradiționale.
Însă problemele atât de importante pentru investitorii tradiționali, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, ar trebui privite prin prisma realităților economice dure și considerentelor raționale
Judecând după declarațiile președintelui rus, “demența verde” care a cuprins Uniunea Europeană, a ocolit din fericire Rusia:
“Ignorarea unor hidrocarburi curate cum ar fi gazul, în opinia mea, este absolut bizară. Când sunt promovate astfel de idei (energetica fără hidrocarburi n.r.) am impresia că omenirea ar putea ajunge din nou în peșteri, însă pentru motivul că nu vor mai consuma nimic. Dacă vom reduce toată energetica la zero sau vom miza exclusiv pe energia solară, a vântului sau fluxurilor, atunci… Astăzi tehnologiile sunt de așa natură încât fără hidrocarburi, fără energia nucleară, fără energie hidroelectrică omenirea nu va putea să supraviețuiască, să-și păstreze civilizația”.
Ca motor al dezvoltării economiei rusești, președintele a amintit proiectele naționale și investițiile interne: În economia rusească ne propunem să lansăm un nou ciclu investițional, să atingem un volum al investițiilor în active fixe de 25 la sută, iar în viitor – de 27 la sută din PIB. Obiectivul este unul realist, dacă luăm în considerare că în anul curent, potrivit unor aprecieri preliminare, această creștere reprezintă 21,6 la sută.
Nu au fost ignorate nici problemele, devenite tradiționale pentru astfel de evenimente, care i-au permis liderului rus să spună ceea ce alții preferă să treacă sub tăcere. Spre exemplu, fiind întrebat despre asemănarea dintre Uniunea Europeană și ultima perioadă a URSS, Vladimir Putin a subliniat că un factor cheie al destrămării URSS nu a fost ascensiunea naționalismului, ci lipsa unei eficiențe economice.
Potrivit președintelui, situația din URSS și UE diferă, însă pot fi trasate și anumite paralele. Pentru investitorii europeni, probabil, a fost interesant să afle că organele centrale ale Uniunii Europene adoptă mai multe legi care se extind asupra statelor membre, decât autoritățile centrale sovietice în raport cu Republicile Unionale.
Dacă acest citat al lui Putin va fi lansat în spațiul informațional britanic, ne-am putea aștepta la acuzații de imixtiune în politica internă a Regatului Unit, pentru că nu ar exista un argument mai bun pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.
De asemenea, la răspunsurile din categoria “adevărul crud despre care nu se vorbește” ar putea fi adăugată teza lui Vladimir Putin despre faptul că motivul real al războiului comercial dintre SUA și China nu este balanța comerțului extern sau devalorizarea artificială a yuanului (așa cum afirmă americanii), ci faptul că China a reușit să combine eficient planificarea de stat și economia de piață, iar americanii înțeleg acest lucru.
La forumul „Rusia ne cheamă!” investitorii străini au văzut o Rusie care a rezistat sancțiunilor, și-a păstrat stabilitatea macroeconomică și chiar a reușit să acumuleze suficienți bani pentru a-și permite să investească resurse financiare impunătoare în modernizarea economiei și creșterea bunăstării cetățenilor. Există toate motivele să presupunem că printre investitorii europeni, chinezi, americani, finanțiști și industriași se vor găsi destui care vor participa plenar (inclusiv financiar) la dezvoltarea economiei rusești.
