CHIȘINĂU, 16 sept – Sputnik. Parlamentul Republicii Moldova se întrunește luni, 16 septembrie, în ședință pentru a dezbate și vota, în ansamblu, proiectul de lege cu privire la modificarea Legii cu privire la Procuratură, propus de Guvern. Documentul a fost deja avizat, în dimineața zilei de luni, de către Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități.
Prin acest proiect, Guvernul propune aprobarea unor modificări atât la mecanismul de numire a procurorului general al Republicii Moldova, cât și la procedura de demitere.
Ministrul Justiției, Olesea Stamate, a declarat la dezbaterile în comisia juridică că, se propune completarea articolului din lege, conform căruia încetarea mandatului Procurorului General are loc prin decretul Președintelui Republicii, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor (SCP).
”Propunem ca în cazul în care se constată că procurorul general a întreprins anumite acțiuni care îl discreditează sau afectează grav imaginea Procuraturii, la sesizarea președintelui țării sau ministrului Justiției, poate să fie creată o comisie similară celei de selecție care va analiza activitatea procurorului general și va veni cu un raport”, a declarat ministrul.
CSP urmează să analizeze acest raport și să constate că argumentele invocate în raport sunt sau nu concludente și suficiente pentru inițierea procedurii de demitere a procurorului general.
”Însă acest raport nu este obligatoriu pentru CSP, este un document cu caracter de recomandare”, a menționat Stamate.
De asemenea, din lege se propune de a fi exclus testul la detectorul de minciuni pentru candidații la funcția de procuror general, procurori șefi și procurori.
”Această procedură nu este o metodă științifică acceptată la nivel european”, a declarat ministrul Justiției.
Cum se demite în prezent procurorul general
Potrivit actualei redacții a Legii cu privire la Procuratură, articolul 57 – Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanțe ce nu depind de voința părților, raporturile de serviciu ale procurorului încetează de drept în circumstanțe ce nu depind de voința părților în cazul:
a) pierderii cetățeniei Republicii Moldova;
b) atingerii vârstei de 65 de ani;
c) expirării termenului pentru care a fost numit în funcție, în cazul refuzului de a fi numit într-o altă funcție de procuror;
d) în care rămâne definitivă hotărârea prin care se constată vinovăția procurorului pentru comiterea unei infracțiuni;
e) privării procurorului de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita anumite activități, ca pedeapsă de bază sau ca pedeapsă complementară, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive prin care s-a dispus această sancțiune;
f) în care procurorul este declarat ca fiind dispărut fără urmă printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
g) decesului sau al declarării decesului procurorului printr-o hotărâre judecătorească definitivă;
h) în care rămâne definitivă hotărârea judecătorească privind instituirea unei măsuri de ocrotire judiciare;
i) constatării, ulterior numirii sale în funcție, a cel puțin unui motiv pentru care persoana nu poate fi numită în funcția de procuror.
Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanțe ce nu depind de voința părților se face prin ordin al Procurorului General, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la cunoștința Procurorului General a cazului respectiv.
Încetarea mandatului Procurorului General în temeiurile prevăzute la alin. (1) se constată prin decret al Președintelui Republicii.
Potrivit articolului 58 din lege care se referă la eliberarea din funcție:
(1) Procurorul, procurorul-șef și adjunctul Procurorului General sunt eliberați din funcție în cazul:
a) depunerii cererii de demisie;
b) refuzului de a fi transferat la o altă procuratură sau subdiviziune a procuraturii, dacă procuratura sau subdiviziunea procuraturii în care a activat se lichidează sau se reorganizează;
c) refuzului de a se supune sancțiunii disciplinare de retrogradare din funcție;
d) aplicării sancțiunii disciplinare de eliberare din funcția de procuror în momentul în care aceasta a devenit irevocabilă;
e) obținerii calificativului „insuficient” la două evaluări consecutive sau al eșuării evaluării performanțelor;
f) neprezentării, din motive neîntemeiate, de două ori consecutiv, pentru evaluarea performanțelor;
g) înscrierii în calitate de candidat pe lista unui partid politic sau a unei organizații social-politice în alegeri pentru Parlament sau pentru autorităţile administrației publice locale;
h) în care rămâne definitiv actul prin care se constată starea sa de incompatibilitate sau încălcarea unor interdicții;
i) în care este considerat ca fiind inapt din punct de vedere medical pentru îndeplinirea atribuțiilor sale;
j) refuzului de a fi supus verificării în temeiul Legii nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice;
k) numirii într-o funcție incompatibilă cu funcția de procuror;
l) stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese;
m) nedepunerii declarației de avere și interese personale sau refuzului de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate;
n) dispunerii de către instanța de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) și c), eliberarea din funcție se face prin ordin al Procurorului General, în temeiul cererii sau, respectiv, al refuzului, prezentate în scris.
(3) Eliberarea din funcție a procurorului, procurorului-șef sau a adjunctului Procurorului General în temeiurile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), d), e), f), g), h), i), j) , k), l), m) și n) se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la cunoștința Procurorului General a cazului respectiv, printr-un ordin al Procurorului General, care este comunicat procurorului vizat în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcție.
(4) Ordinul Procurorului General privind eliberarea din funcție poate fi contestat în instanța de judecată în condițiile legii.
(5) În cazul anulării ordinului de eliberare din funcție, procurorul va fi repus în toate drepturile, plătindu-i-se, conform legii, drepturile bănești de care a fost privat.
(6) Procurorul General poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea mandatului, de către Președintele Republicii, în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. a), d), g), h), i) , j), l), m) și n). În cazurile prevăzute la alin. (1) lit. h), eliberarea din funcție a Procurorului General se face în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile sau a unei hotărâri a Consiliului Superior al Procurorilor.
