Parlamentul a adoptat în data de 14 august modificări și completări la Legea Deșeurilor ce prevăd ca deșeurile ce nu pot fi reciclate să fie arse în cuptoarele unor întreprinderi ce vor fi selectate de către o instituție publică – Agenția de Mediu.
Pentru ca incinerarea/coincinerarea gunoiului să devină legală în Republica Moldova, legea trebuie promulgată de președintele Igor Dodon.
„Arderea deșeurilor - fabrică de cancer”, susțin contestatarii legii
Deputatul Violeta Ivanov (PDM), președinta Comisiei parlamentare de mediu, i-a solicitat șefului statului să nu promulge această lege, pe care „din 2012 nimeni nu a avut curajul să o promoveze, conștientizând pericolul acesteia asupra sănătății umane, asupra copiilor și viitorului Republicii Moldova”.
„Proiectul de lege care permite incinerarea deșeurilor în Republica Moldova, lobat încă din 2012 prin alte inițiative legislative, a fost votat pe furiș, în pripă, în două lecturi, cu încălcări grave ale procedurii, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului. Iar așa-zisul raport al comisiei de profil a fost aprobat fără participarea președintelui și membrilor comisiei”, a declarat Violeta Ivanov.
Deputatul a anunțat pentru luna septembrie consultări publice în această problemă, sub egida comisiei parlamentare pe care o conduce.
Noua lege a împărțit în două tabere până și organizațiile de protecție a mediului.
În timp ce unii ecologiști, la fel ca Violeta Ivanov, avertizează că unitățile care vor incinera deșeurile vor fi „fabrici de cancer” în Republica Moldova, o altă parte sprijină ferm legalizarea arderii gunoiului.
Ecologistul Anatolie Prohnițchi, solicitat de Sputnik Moldova, a declarat că incinerarea deșeurilor ar avea consecințe dramatice pentru mediul înconjurător, înrăutățind calitatea aerului și dăunând sănătății oamenilor. În opinia sa, arderea gunoiului este văzută ca o viitoare afacere de unii „băieți șmecheri”, cărora nu le pasă de problema ecologică.
Anatolie Prohnițchi a constatat cu tristețe că autoritățile Republicii Moldova nu au reușit nici măcar să organizeze colectarea separată și reciclarea deșeurilor, iar acum se sare dintr-o dată la controversata metodă de nimicire a gunoiului prin ardere.
Adepții arderilor deșeurilor: filtre de carbon și distrugerea dioxinei
Politicienii și ong-iștii care se pronunță în favoarea incinerării deșeurilor spun că această metodă este o cale rapidă și practică pentru soluționarea problemei gunoiului – „o soluție pentru valorificarea deșeurilor nereciclabile”.
Mai multe organizații, inclusiv de mediu, ce constituie Platforma Națională a Forumului Societății Civile al Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, au difuzat săptămâna aceasta o declarație în care sunt descrise avantajele arderii deșeurilor și i-au cerut Violetei Ivanov să demisioneze din funcția de președinte al comisiei parlamentare.
Semnatarii declarației se referă la particularitățile care ar asigura, în opinia lor, inofensivitatea acestei metode pentru mediu și oameni.
Aceștia susțin că incinerarea/coincinerarea deșeurilor nu ar mai fi o metodă la fel de periculoasă ca prin anii 1960-1980.
„Astăzi, emisiile generate în procesul de ardere pot fi ușor captate în instalații moderne de coincinerare, dotate cu filtre de carbon pentru reținerea dioxinelor și, prin urmare, nu ajung în aer”, se arată în declarație.
„Dioxinele sunt produșii secundari ai proceselor industriale, care apar în procesul de ardere în care sunt implicate clorul și carbonul, la o temperatură de 300 de grade Celsius, iar la o temperatură de peste 900 de grade Celsius dioxinele sunt distruse”, se spune în declarația citată.
Nu doar despre dioxină este vorba, atenționează un savant rus
Profesorul Igor Mihailovici Mazurin, doctor în științe tehnice, a demontat argumentele de bază aduse de adepții arderii deșeurilor în cadrul unor discuții publice organizate în Federația Rusă vara aceasta.
Savantul rus a explicat că în procesul arderii deșeurilor mixte se produc reacții chimice neprevăzute, așa că nu este suficientă doar ținerea sub control a dioxinei secundare.
Într-un cuptor în care sunt incinerate de-a valma deșeuri din carton, sticlă, plastic, lemn, cauciuc, medicamente etc., substanțele chimice interacționează în moduri ce nu pot fi anticipate în plan teoretic și, prin urmare, filtrele de carbon nu ar fi în măsură să oprească emisiile nocive, iar acestea ar ajunge în aerul pe care-l respirăm.
După arderea deșeurilor, în Europa au sporit cancerul și anomaliile congenitale
„Studii europene și internaționale, efectuate în Marea Britanie, Germania, Belgia, Italia, Franța, SUA ș.a. au demonstrat factologic consecințe grave asupra cetățenilor care locuiesc în preajma uzinelor de incinerare a deșeurilor”, a scris Violeta Ivanov pe Facebook.
„Doar două cifre: timp de 5 ani, în regiunile respective a crescut rata îmbolnăvirilor de cancer (laringe, plămâni, piele, sistem reproducător şi nervos, glandă tiroidă, aparat digestiv) cu 40% și cu 37% a nașterii copiilor cu diverse anomalii fizice și mentale”, a adăugat Violeta Ivanov.
Deputatul a adăugat că în țările din Uniunea Europeană este încurajată închiderea unităților vechi de ardere a deșeurilor și au fost introduse „taxe mari pe incinerare și un moratoriu pe construcția de noi facilități de incinerare”.
