CHIȘINĂU, 3 mai – Sputnik. Consiliul pentru Dezvoltarea Societății Civile și Drepturile Omului, care activează pe lângă președintele Federației Ruse, pregătește o adresare către Vladimir Zelenski cu rugămintea de a acorda atenție cazului directorului portalului RIA Novosti Ucraina, Kiril Vîșinski, a declarat directorul Oficiului din Moscova pentru Drepturile Omului, membrul al Consiliului, Aleksandr Brod.
Potrivit lui Brod, Ziua Mondială a Libertății Presei, care este marcată anual în data de 3 mai, reprezintă un motiv pentru a reflecta în ce stare se află astăzi presa și cum sunt protejate drepturile jurnaliștilor.
„În ceea ce privește protecția drepturilor jurnaliștilor ruși în străinătate, situația se agravează. Pot fi aduse sute de exemple de încălcare a drepturilor jurnaliștilor ruși în ultimii cinci ani în Ucraina, Țările Baltice și în alte state europene, în SUA, exemple ce țin de deportarea neîntemeiată a jurnaliștilor, restricționarea activității acestora, percheziții nefondate la reprezentanțele mass-media ruse, arestarea conturilor, discreditarea conștientă a mass-media ruse de către cercurile oficiale”, a spus Brod, citat de RIA Novosti.
Acesta a adăugat că doar în ultimul timp au apărut câteva dosare de rezonanță, inclusiv dosarul lui Kiril Vîșinski, în care jurnaliștii sunt acuzați, de fapt, că își îndeplinesc obligațiunile lor profesionale. Totodată, acuzații sunt ținuți în condiții inadmisibile, uneori nu li se acordă ajutor medical.
„În pofida adresărilor din partea Ministerului de Externe; a împuternicitului pentru drepturile omului pe lângă președintele Federației Ruse, Tatiana Moskalkova; Consiliului pe lângă Președintele Federației Ruse pentru dezvoltarea societății civile și drepturile omului, încălcarea drepturilor lui Kiril Vîșinski și a mai multor colegi de ai săi continuă. Noi, practic, nu observăm reacția din partea organizațiilor internaționale pentru drepturile omului și, cu atât mai mult, din partea conducerii unui șir de țări europene”, a subliniat Brod.
De aceea comisia pentru colaborare internațională a Consiliului pentru dezvoltarea societății civile și drepturile omului, care activează pe lângă președintele Federației Ruse, pregătește o adresare către noul președinte ales al Ucrainei de a acorda atenție cazului lui Kiril Vîșinski, a adăugat Brod.
Kiril Vîșinski a fost reținut la Kiev, pe data de 15 mai 2018, fiind învinuit de susținerea republicilor autoproclamate din Donbas și trădare de patrie. Pedeapsa maximă prevăzută de articolul respectiv este 15 ani de închisoare. Pe 17 mai, instanța din orașul Herson a decis să-l plaseze pe Vîșinski în arest preventiv. În timpul unei ședințe de judecată Vîșinski a făcut apel la ajutorul președintelui Rusiei, Vladimir Putin, și a declarat că va renunța la cetățenia ucraineană.
Putin a calificat situația ca fiind una fără precedent, declarând că Vîșinski a fost arestat „pentru exercitarea directă a atribuțiilor sale profesionale, pentru exercitarea funcției de jurnalist”.
Moscova a trimis Kievului o notă de protest cerând să fie încetate violențele împotriva reprezentanților presei.
Reprezentantul OSCE pentru problemele libertății mass-media, Harlem Désir, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acțiunile autorităților ucrainene împotriva RIA Novosti Ucraina la Kiev.
După ultima prelungire a termenului de arest al lui Vîșinski, Désir și-a exprimat dezamăgirea față de poziția Ucrainei și a cerut ca jurnalistul să fie eliberat. Comentând situația în cazul Vîșinski, secretarul general al OSCE, Thomas Greminger, a menționat că toate țările care fac parte din această structură și-au asumat obligația să contribuie la crearea condițiilor în cadrul cărora jurnaliștii să poată activa în orice stat membru al OSCE, de aceea aceste țări trebuie să respecte standardele internaționale și să nu se implice în activitatea mass-media.
În ultimii ani, situația mass-media ruse în Occident devine tot mai complicată. În luna noiembrie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care se vorbește de necesitatea contracarării mijloacelor de informare ruse, fiind totodată numite drept cele mai periculoase Sputnik și RT. Mai mulți politicieni occidentali, inclusiv senatori și congresmeni americani, au învinuit Sputnik și RT de amestec în alegerile prezidențiale din SUA și Franța, însă nu au prezentat nici un fel de dovezi. Reprezentanții oficiali ruși au calificat aceste declarații drept vorbe goale.
