Societate
Fiți alături de Sputnik Moldova pentru a afla primii informații care vizează sfera socială

”Doza de sinceritate” cu Octavian Calmîc

© Sputnik / Miroslav RotariViceprim-ministru, Ministru al Economiei și Infrastructurii Octavian Calmîc
Viceprim-ministru, Ministru al Economiei și Infrastructurii Octavian Calmîc - Sputnik Moldova
Urmăriți-ne pe
НовостиTelegram
Cum a evoluat economia Republicii Moldova în cei 26 de ani de Independență și care sunt în prezent cele mai mari provocări aflați din interviul realizat cu ministrul Economiei și Infrastructurii, Octavian Calmîc, cel care activează în cadrul Ministerului Economiei mai mult de 22 de ani.

— Care sunt principalele rezultate pe care le-a obținut Ministerul Economiei și Infrastructurii pe parcursul celor 26 de ani de Independență?

— Este dificil să facem acum o analiză retrospectivă deoarece pe parcursul acestor ani Ministerul Economiei și Infrastructurii a fost de mai multe ori reformat. În prezent suntem responsabili de mai multe sectoare, cum ar fi infrastructura calității, sectorul energetic, relații comerciale externe, tehnologia informației, infrastructura de drumuri și transport. Noi am încercat să construim o instituție care să fie pro business, să fie aproape de mediul de afaceri. Am încercat să devenim o țară interesantă pentru investitori. În ultimul timp am avut cele mai mari progrese în acest sens. Suntem recunoscuți pe plan internațional ca un partener fidel, care respectă toate regulile de comerț internațional. Am devenit membru al Organizației Mondiale a Comerțului. Am reușit să negociem Acordul de Asociere, inclusiv Acordul de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu Uniune Europeană, care este cea mai înaltă treaptă într-o cooperare internațională care însumă în sine și un șir de angajamente de ordin legislativ. Din punctul de vedere al indicatorilor macroeconomici, pot spune că avem cumulativ o creștere economică de 200% în acești 26 de ani. Este important că avem un trend ascendent de dezvoltare pe toți indicatorii macroeconomici, chiar dacă în unii ani de criză am avut și anumite descreșteri.

— Credeți că cetățenii Republicii Moldova simt această creștere economică? Cum?

Вице-премьер  Молдовы Октавиан Калмык - Sputnik Moldova
Guvernarea vrea să transforme Moldova într-un centru regional

— Este o corelație directă între dezvoltarea economică și salariile cetățenilor. Eu îmi amintesc că, acum 22 de ani, când am venit prima dată la Ministerul Economiei, salariile erau destul de modeste și nu doar salariile, dar și pensiile. Vreau să vă zic că în acești ani salariile au crescut de câteva ori, șomajul este limitat, inflația este într-un coridor rezonabil care ne permite să asigurăm această creștere economică. Este indiscutabil că cetățenii își doresc salarii și pensii mult mai mari, dar în economie nu există magie. Dacă cineva își dorește mai mult, înseamnă că altcineva trebuie să plătească mai mult. De aceea noi încercăm să facem așa ca toți să se simtă confortabil. Noi facem maximum posibil să creăm un mediu antreprenorial favorabil, să creștem baza impozabilă, să acumulăm mai multe impozite și ulterior să utilizăm acești bani pentru diferite programe sociale.

— Munciți la Ministerul Economiei de 22 de ani, cum ați simțit dumneavoastră reformele economice implementate în acești ani. Care au fost principalele reforme și cele mai potrivite pentru Republica Moldova?

— În această perioadă au fost într-adevăr multe reforme. Multe dintre ele nu și-au atins obiectivele trasate. Cele mai profunde reforme sunt efectuate actualmente. S-a schimbat și cadrul bugetar, partenerii externi sunt un pic dezamăgiți și vor să vadă cum ne vom descurca cu resursele proprii, astfel încât ulterior să vină cu un suport financiar. Ei au înțeles că exercițiile lor anterioare nu au avut succes. Partenerii externi au susținut foarte multe reforme în Republica Moldova, dar acestea s-u soldat doar cu creșterea armatei de funcționari publici, cu mimarea numitor procese și schimbări minore. Noi acum ne dorim schimbări mult mai profunde, să facem reforme profunde acceptate de mediul de afaceri. Vă dau doar câteva elemente de bază. Vorbim de aceleași acte permisive, în urma unui diagnostic făcut de Banca Mondială au fost identificate 415 acte permisive, iată că acum vor rămâne doar 150. În Republica Moldova va fi cel mai mic număr de acte permisive. Am redus considerabil numărul instituțiilor de control, de la 60 la 13 și încă patru regulatori. Acum reducem numărul de rapoarte pe care agenții economici trebuie să le prezinte statului. Periodicitatea de prezentare a acestora va fi mult mai extinsă, nu va mai fi lunar, ci semestrial sau anual.

Octavian Calmâc, interviu exclusiv pentru Sputnik Moldova - Sputnik Moldova
Video
Emisiunea "Pulsul Economiei" cu Cristina Bumbu-Dănuță. Invitat: Octavian Calmîc

— Asta înseamnă că va fi mai puțină birocrație, dar va fi asta în folosul calității? Mai ales că Ministerul Economiei și Infrastructurii este acum unul "gigant", veți reuși să controlați toate procesele, vă veți baza pe relații de încredere între Ministerul Economiei și Infrastructurii și parteneri, adică agenții economici.

— Cred că prin delegare de atribuții și funcții vom reuși să controlăm aceste procese. Noi acum muncim pentru a alege cei mai buni și competenți specialiști, deoarece este foarte important să avem o echipă cât mai bună.

— Spuneți că sunteți un minister pro business,  care încearcă sa-i ajute cât mai mult pe agenții economici. Dacă ar fi să vorbim mai exact, ce a reușit Ministerul Economiei și Infrastructurii să facă în 2017 pentru agenții economici din Republica Moldova?

— Noi avem șapte direcții de bază de activitate. Suntem responsabili de implementarea tuturor regimurilor de comerț exterior, avem o creștere a exportului în acest an de 15%, atât spre spațiul estic, cât și cel vestic. Se observă o ușoară înviorare a comerțului cu partenerii noștri tradiționali, cum ar fi Federația Rusă, Belarus sau Kazahstan. De asemenea noi continuăm să creștem exporturile pe piața europeană. Aici suntem responsabili în mod direct de implementarea Acordului de Comerț Liber Aprofundat și Cuprinzător cu Uniunea Europeană, care are mai multe elemente. Am reușit să recuperăm acele întârzieri de ordin legislativ la implementare angajamentelor asumate. Deja avem 70-80% de angajamente realizate. Pe de o parte, adoptăm mii de standarde europene ca standarde naționale, ceea ce ne face să producem marfă și să prestăm servicii bazându-ne pe criterii internaționale care vor fi recunoscute în timpul apropiat. Pe de altă parte, dotăm laboratoarele cu echipamente necesare astfel încât produsele care sunt plasate pe piața din Moldova să fie de calitate și inofensive pentru consumatorii noștri. Totodată, produsele exportate să fie verificate astfel încât nici un partener de peste hotare să nu aibă dubii asupra calității produselor moldovenești

— Reușesc agenții economici să se conformeze acestor standarde?

Palatul de cultură Cahul - Sputnik Moldova
Un nou incubator de afaceri în Moldova. Îl vor inaugura Calmîc și Tapiola

— Este o abordare individuală, rămâne la discreția fiecăruia, dar dacă își doresc să exporte pe piețele europene, este evident că trebuie să se conformeze acestor standarde. Voi continua să răspund la întrebarea precedentă. De asemenea în domeniul energetic am realizat adaptarea legislației. Suntem în prezent în faza de reformă instituțională a companiilor din acest sector. Pentru noi cea mai mare provocare acum este realizarea celor două proiecte de infrastructură majoră. Adică este vorba despre obținerea unor surse alternative de gaze naturale și energie electrică de pe piața europeană prin intermediul pieței române. Vorbim de gazoductul Iași-Chișinău, inclusiv a doua fază, Ungheni —Chișinău. Avem toate componentele necesare. Obiectivul nostru este ca în anul 2018 să realizăm acest proiect. Cu implicare companiilor din Romania sau fără implicarea lor, noi vrem să implementăm acest proiect.

— Unde stau contoarele și robinetele care reglează volumul de gaze livrat Republicii Moldova?

— În cazul gazelor livrate din Romania, contorul este pe teritoriul Republicii Moldova și este în proprietate la Vestmoldtransgaz. Noi avem o evidență clară, electronică, vedem în timp real care sunt importurile, și ulterior poate fi utilizat pentru exporturile de gaze naturale din Republica Moldova. Avem o evidență la zi, nu trebuie să fie dubii în acest sens. Lucrurile stau un pic diferit cu celelalte contoare, unele sunt pe teritoriul Ucrainei, altele sunt pe teritoriul din raioanele de est ale țării. Este un sistem de monitorizate comun cu partea ucraineană. Totul este verificat, nu sunt probleme în acest sens.

— Ați menționat mai sus că volumul exporturilor din Republica Moldova către piețele din est și vest, dar așa cum arată datele statistice s-a dublat volumul importurilor, în mare parte acestea sunt produse importate din Uniunea Europeană. Este un motiv de îngrijorare?

Dezvoltare industrială - Sputnik Moldova
Iată câte milioane de dolari au intrat în acest an în ZEL-urile moldovenești

— Nu ne îngrijorează acest fapt deoarece din structura acestor importuri doar 7% concurează cu produsele autohtone, în rest sunt importuri de mașini, tehnologii și echipamente. Mai mult decât atât, între ele sunt și investiții capitale sub diferite forme. Sunt importuri calitative care scurt în timp vor da rezultate pozitive pentru creșterea economică.

— Sectorul producerii din Republica Moldova are nevoie și de specialiști calificați. Ministerul Economiei și Infrastructurii are programe de susținere a tinerilor, colaborează cumva cu Ministerul Educației?

— Există mai multe programe de susținere a tinerilor în afaceri. Venim cu contribuții în valoare de trei sute de mii de lei pentru orice proiect lansat de tinerii care au trecut partea de selectare a proiectelor de afacere. De asemenea, avem programe pentru implicare femeilor în afaceri, aici venim cu contribuții financiare. Iar cel mai bun program realizat în Moldova este PARE 1+1, Ministerul contribuie cu câte două sute de mii de lei pentru fiecare proiect.

— Un alt subiect pe care vrem să-l abordăm ține de privatizări. Statul va continua să-și scotă la privatizare întreprinderile? Este asta în beneficiul Republicii Moldova?

— Noi încercăm să construim o concurență normală. Nici știința economică, nici lumea în întregime nu a descoperit ceva mai bun, din secolul XIX şi până acum, decât libera concurență. Aceasta este forța motrică în orice proces economic care are loc. Noi ieșim de pe piețele unde a apărut concurența, unde sectorul privat este puternic. Statul este, prin definiție, mai puțin eficient în tot ceea ce face, din cauza factorului politic și administrativ. Noi avem multe exemple în acest sens. Procesul de privatizare va fi unul continuu. Doar că începând cu 2016 noi am încercat să fim mai transparenți în acest sens. Toate privatizările au fost făcute pe platforme deschise, prin intermediul bursei de valori, unde pachetele de acțiuni ale statului au fost puse la privatizare. Avem vânzări foarte bune. Cum ar fi magazinul "Unic" care a fost vândut cu 250 de milioane de lei și care actualmente plătește mai multe impozite decât plătea anterior când era în gestiunea statului. Este un exemplu perfect de privatizare corectă. Exact în aceeași manieră vom acționa și în viitor, transparent și prin diseminarea informațiilor prin canale disponibile.

— Contează de unde vin investitorii, dacă sunt cetățeni moldoveni sau străini?

Молдавская ГРЭС - Sputnik Moldova
Complexul Hidroenergetic Nistrean: interese politice, teritoriale și economice

— Noi nu facem nicio diferență între investitori. Toți beneficiază de aceleași drepturi și responsabilități. Actualmente majoritatea investitorilor sunt din Republica Moldova.

—  Și în Ucraina au loc multe privatizări, iată că va fi scos la licitație nodul hidroenergetic de la Novodnestrovsk. Deoarece este vizată și Republica Moldova în această chestiune, iar Ministerul Economiei și Infrastructurii face parte din grupul de negociatori, vreau să vă întreb care este poziția Ministerului față de privatizarea acestor hidrocentrale?

— Privatizare nu poate fi efectuată de către partea ucraineană atât timp cât statutul nodului hidroenergetic de la Novodnestrovsk nu este clarificat. Este un subiect delicat, care implică în sine mai multe grupuri de lucru atât din partea Republicii Moldova, cât și din partea Ucrainei. Există o chestiune care ține de demarcarea frontierei pe acest segment, alt subiect ține de statutul proprietății. Deocamdată nu se știe cui îi aparține acest nod hidroenergetic. Este un obiect construit din fonduri unionale ale Uniunii Sovietice, au contribuit toți, inclusiv Republica Moldova. Cred că documentele din arhivă ar aduce mai multă claritate în acest sens. Și mai este o chestiune ce ține de mediu și tot ce se întâmplă pe râul Nistru după acest baraj, avem probleme ce țin de asigurarea cu apă. Ucrainenii opresc un volum mai mare de apă în partea de sus a Nistrului, în lacul de acumulare, generând mai multă energie electrică, dar cauzând daune majore râului. De apa acestui râu depinde și regiunea Odessa. Ei la fel ar trebui să fie îngrijorați de tot ceea ce se întâmplă. Acest subiect este permanent pe agenda ministerului nostru. Grupurile de lucru urmează să-și reia activitatea în luna septembrie. Preconizăm ca în toamna acestui an să organizăm comisia mixtă Republica Moldova-Ucraina, unde toate aceste subiecte vor fi discutate și vom încerca să facem și niște decizii protocolare, astfel încât să dăm niște  linii directorii pentru echipele de negociatori.

— Vă mulțumesc!

Fluxul de știri
0