CHIȘINĂU, 27 iul — Sputnik, Dragoș Dumitriu. Rachetele nucleare americane nu sunt în siguranță în Turcia, iar SUA ar trebui să caute o locație sigură, au declarat mai multe personalități militare americane, inclusiv foști oficiali ai Pentagonului.
De altfel, în repetate rânduri, analiști militari dar și oficiali de la Pentagon au opinat — sau chiar au cerut ca SUA să-și retragă armele nucleare de la baza aeriană Incirlik din Turcia, pe măsură ce au crescut tensiunile dintre Washington și Ankara.
Joseph Cirincione, președintele unei importante organizații care militează contra războiului și împotriva proliferării armelor, a declarat pentru cunoscuta revistă militară "Stars and Stripes" că baza din Turcia a fost "cel mai rău posibil loc pentru a păstra cele 50 de rachete cu focos nuclear ale Washingtonului". Cirincione a mai spus că la Incirlik sunt stocate extrem puternicele bombe cu gravitație B61.
La rândul său, un fost oficial al NATO a spus că problemele regionale fac din Incirlik un loc nesigur pentru armele americane, declarând tot pentru "Stars and Stripes" că armele nucleare din Turcia, ar trebui mutate din cauza situației din țară, cât și din cauza situației din zonele apropiate, Siria și Irak. "Nu este sigur pentru familiile militarilor noștri, dar este sigur pentru 50 de bombe cu hidrogen?!", a exclamat fostul oficial.
Tot în acest sens, oficiali ai Pentagonului au pus problema chiar a relocării celor 2500 de soldați americani care se află în prezent la bază Incirlik.
Relațiile dintre Turcia și Statele Unite s-au deteriorat după lovitura de stat nereușită de la Ankara, din iulie 2016. Lovitura de stat a fost organizată pe structura aviației turce, iar piloții turci sunt toți instruiți de americani. Pe de altă, ca o consecință a puciului, președintele Erdogan a adoptat un stil autoritar, ferm, de a conduce, ceea ce nu a convenit NATO care l-au acuzat pe conducătorul turc de autoritarism.
O altă problemă se referă la relația Turciei cu Rusia lui Putin. Ankara dorește să cumpere performantele sisteme de apărare aeriană S-400 rusești, fapt greu de conceput pentru un stat NATO. "O țară ar trebui să caute modalitățile ideale pentru propria sa securitate", a declarat Erdogan, care a adus ca argument și faptul că ani de zile Grecia, un stat membru al NATO, a folosit sistemul rusesc fără să fie trasă la răspundere.
O altă controversă majoră între Turcia și SUA este legată de Siria. Mai întâi, Turcia a început să conteste obiectivele coaliției americane în Siria, mai ales susținerea milițiilor kurde de către SUA; apoi, americanii au început să îi suspecteze pe turci că divulgă detalii și locații ale bazelor americane prin intermediul agențiilor de presă.
Revenind la ideile relocării rachetelor, trebuie menționat și că fostul adjunct al Comandamentului European al SUA, Charles Wald, a declarat tot pentru "Stars and Stripes" că Washingtonul se arată "destul de slab, necoordonat și nu foarte strategic în fața unui aliat care se comportă în ultimul timp mai mult ca un adversar".
Reamintim că, luna trecută, Germania a decis să-și retragă forțele de la baza Incirlik, aceasta după ce Turcia a refuzat să permită accesul unor deputații germani în bază — aceasta ca răspuns la acordarea azilului politic unor militari turci considerați a fi fost implicați în puciul de anul trecut.
Ei bine, se pune problema unde s-ar putea reloca atât rachetele, cât și trupele de la Incirlik? "O alternativă care ar putea fi luată imediat în considerare ar putea fi Grecia, care are facilități excelente atât în Mediterana, în Creta, cât și pe continent", a declarat pentru sursa menționată un specialist american de origine greacă.
O altă locație de luat în seamă este Iordania, a declarat tot pentru "Stars and Stripes" fostul adjunct al Comandamentului European al SUA, Charles Wald
Cu toate aceste declarații despre posibile locații, anul trecut s-a pus problema relocării arsenalului nuclear american din Turcia în România, făcându-se chiar presupuneri că o parte dintre rachete ar fi fost deja mutate la Deveselu. Până acum ipoteza nu a fost confirmată nici oficial, nici printr-o documentare credibilă.
Președintele Traian Băsescu a avut o declarație fermă atunci: "Aceste focoase sunt pentru lovituri nucleare de dimensiuni medii. Sunt arme tactice, nu strategice. Nu se mută ca pe un sac de cartofi. Trebuie să ai silozuri special construite pentru a le primi"
"E clar că după incidentele de la Incirlik SUA sunt îngrijorate de soarta celor 90 de focoase care sunt depozitate acolo", a declarat Train Băsescu. "Probabil că ar putea să existe discuţii privind mutarea lor în alte ţări. Acesta va fi un proces îndelungat şi nimeni nu va muta aceste focoase ca pe sacii cu cartofi", a spus Băsescu.
În privința relocării în România, Băsescu vede o problemă majoră — "Dacă rachetele nucleare vor fi mutate, atunci vor fi necesare negocieri cu partea rusă, pentru că există înţelegeri cu Rusia privind amplasarea focoaselor nucleare, programul START 2".
Interesant este că "informația falsă" a venit de la Euractiv, un grup de presă cu sediul la Bruxelles, agreat de UE și dedicat afacerilor europene. EurActiv a susținut la vremea respectivă că "SUA au început transferul focoaselor nucleare staţionate pe teritoriul turc în România, din cauza escaladării tensiunilor dintre Washigton şi Ankara", ca urmare a loviturii de stat eşuate din noaptea de 15 spre 16 iulie.
Fostul premier Victor Ponta a fost primul care a declarat că știrea e o minciună grosolană; în schimb unul dintre analiștii considerați ca "vectori de influență" ai NATO, Bogdan Chireac și-a deschis speranța ca știrea să fie reală.
El a pus informația în contextul vizitei în România în acea perioadă (jumătatea lui august 2016) a directorului Comunităţii de Informaţii din SUA, James R. Clapper. Acesta s-a întâlnit cu președintele Iohannis, iar Chirieac nota: "Sper ca printre subiectele în discutie să fi fost şi mutarea armelor nucleare în România".
