CHIȘINĂU, 14 feb – Sputnik. Viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Ion Sturzu, a vorbit într-un interviu pentru Sputnik-Moldova despre cum va fi anul 2017 din punct de vedere al indicatorilor economici, în ce măsură trebuie să avem încredere în băncile din Moldova și în ce să investim economiile acumulate.
Ce va fi cu leul moldovenesc în anul 2017. Va reuși BNM să mențină cursul de schimb prognozat pentru acest an?
Situația pieței valutare din Republica Moldova este în echilibru. Dacă ne referim la cursul leului moldovenesc față de dolarul SUA, considerăm că fluctuațiile nu vor fi mai mari decât în anii precedenți. La moment, nu se cristalizează factori care ar influența aprecierea sau deprecierea monedei naționale. Altfel, factorii care vor influența cererea și oferta de valută sunt preponderent stabili. Aș dori să menționez că valuta de referință este dolarul SUA și, respectiv, cursul monedei naționale față de euro se stabilește prin cross-cursul de pe piața valutară internațională. Totodată, ținând cont că în Republica Moldova se atestă o economie de piață, BNM nu are o țintă prestabilită a cursului de schimb valutar al leului moldovenesc. Obiectivul său fundamental este asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.
Cum putem restabili încrederea cetățenilor în sistemul bancar din Moldova?
În prezent, atestăm o creștere semnificativă a depozitelor. Asta și dovedește, de fapt, încrederea oamenilor în sistemul bancar autohton. Astfel, pe parcursul anului 2016, depozitele au crescut cu 4.6 miliarde de lei sau 9,2 la sută, constituind 54 de miliarde de lei.
Cel mai mare impact asupra majorării depozitelor au avut depozitele persoanelor fizice care au crescut cu 2,7 miliarde de lei sau 7,6 la sută. Totodată, pentru protejarea intereselor deponenților, neadmiterea riscului excesiv în sistemul bancar, promovarea unui sector financiar puternic și competitiv, în baza celor mai bune practici internaționale, BNM a elaborat ”Prioritățile pentru anul 2017 în domeniul supravegherii bancare”.
Astfel, o atenție sporită se va acorda următoarelor domenii: transparența acționarilor; riscul de credit, inclusiv creditele neperformante, expunerile „mari” și expunerile față de persoanele afiliate; riscul operațional; guvernanța internă; combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Cum va influența salariile inflația. Vor fi capabile majorările de salarii din sfera bugetară să acopere majorările de tarife și prețuri?
În a doua jumătate a anului 2016, rata anuală a fondului de salarizare a accelerat semnificativ. Astfel, în luna noiembrie 2016, fondul de salarizare în economie a fost cu 10,8 la sută superior celui din luna respectivă a anului 2015. Această creștere a fost susținută, în cea mai mare parte, de evoluția fondului de salarizare din sectorul real, care s-a mărit cu 12,6 la sută, în timp ce fondul de salarizare în sectorul bugetar a cunoscut o dinamică mai modestă în luna noiembrie 2016, sporind cu 5,7 la sută.
Conform ultimei runde de prognoză, rezultatele căreia sunt publicate în Raportul asupra inflației nr. 1, rata anuală a inflației va accelera, de la 2,4 la sută la finalul anului 2016, până la 6 la sută în trimestrul III al anului 2017. Către finele anului curent, rata anuală a inflației se va tempera ușor până la 5,7 la sută.
Competențele BNM vor crește în calitate de regulator al pieței bancare din țară. În ce situații se va implica BNM?
BNM dispune de un set vast de atribuții în baza cărora sunt elaborate programe de implementare cu o direcționare bine determinată în acest sens a resurselor umane și a celor financiare existente.
Un sfat pentru cititorii noști: în ce valută să-și păstreze depozitele. Este oportun să păstrăm economiile în băncile din Moldova sau este mai bine să deschidem depozite în băncile din străinătate?
La această întrebare cred că nici o bancă centrală nu va veni cu recomandări concrete. Noi vă recomandăm să țineți economiile în moneda națională și în sectorul bancar autohton. Cu privire la ratele dobânzilor aplicate de bănci la depozite în valută sau lei moldovenești, BNM nu poate influența direct asupra stabilirii acestora și, respectiv, nu poate să se pronunțe asupra profitabilității unui instrument sau altul.
Ce se întâmplă în sectorul creditării. Creditele continuă să fie oferite cu dobânzi mari atât pentru oamenii de afaceri, cât și pentru cei antrenați în agricultură. Și aceasta chiar dacă BNM a redus pe parcursul ultimului an rata dobânzilor la creditele acordate de băncile din Moldova.
Ratele dobânzilor la credite continuă trendul descrescător. Astfel, pe parcursul anului trecut, ratele medii ale dobânzilor la credite în lei s-au micșorat cu 3.02 puncte procentuale până la 11.74 la sută la 31 decembrie 2016. Concomitent, ratele medii ale dobânzilor la credite în valută s-au micșorat cu 1.64 puncte procentuale, constituind 5.29 la sută la 31 decembrie 2016. Deci, așteptăm ca pe viitor creditele să devină mai atrăgătoare pentru mediul de afaceri. Dar aceasta depinde mult și de mediul economic din țară.
Pe parcursul anului 2016, rata dobânzii la creditele noi acordate în moneda națională s-a diminuat cu aproape 4.00 puncte procentuale de la 15.58 % în luna decembrie 2015 până la 11.74 % în luna decembrie 2016.
Conform proiecției pe termen mediu a inflației, care se conține în Raportul asupra inflației nr. 1, rata anuală a inflației pe parcursul anului 2017 urmează a se încadra în intervalul de 5%±1.5 puncte procentuale. Totuși, rata anuală a inflației urmează a accelera în prima parte a anului, și, ca rezultat, se va plasa în partea superioară a intervalului sus-menționat. Prin urmare, nu există premise pentru a relaxa politica monetară în anul curent prin diminuarea ratei de bază.
Potrivit raportului BNM, în anul 2016 a crescut numărul creditelor neperformante acordate de băncile din Moldova. Ce impact va avea acest fapt asupra sistemului bancar din țară?
Într-adevăr, pe parcursul anului trecut a fost înregistrat trendul negativ atât la creditele neperformante, cât și la ponderea lor în portofoliul de credite, dar urmează să ținem cont că acest trend negativ este cauzat preponderent de diminuarea considerabilă a portofoliului de credite pe fondul cererii scăzute. Astfel, creditele neperformante au crescut cu 49 la sută, constituind 16,3 la sută din portofoliul de credite, această pondere fiind în majorare cu 6,4 puncte procentuale.
În acest sens, BNM a solicitat de la bănci elaborarea unor strategii de diminuare a creditelor neperformante. Astfel, preconizăm că aceste măsuri vor fi în stare să atenueze impactul acestora asupra veniturilor băncilor. BNM monitorizează atent situația aferentă creditelor neperformante atât la nivel de bănci, cât și per ansamblu.
Trei bănci din Moldova continuă să se afle sub monitorizarea intensivă a BNM. Este vorba despre Moldova-Agroindbank, Moldindconbank și Victoriabank. Ce se întâmplă în prezent în aceste trei bănci. Există riscul ca acestea să repete istoria băncilor care au fost lichidate?
În prezent, B.C. „Victoriabank” S.A. și BC „Moldova-Agroindbank” S.A. se află sub supravegherea intensivă a BNM. Aceasta este menținută ca rezultat al constatării și nesoluționării până în prezent a unor probleme ce țin de structura netransparentă a acționarilor și angajarea în operațiuni de creditare cu risc sporit. În perioada 01.12.2016 – 06.01.2017, la BC „Victoriabank” S.A. a fost desfășurat controlul complex asupra activității băncii. Raportul cu privire la rezultatele controlului efectuat este în proces de perfectare. În ceea ce privește BC „Moldova-Agroindbank” S.A., controlul complex asupra activității băncii este în proces de desfășurare.
Cât despre BC „Moldindconbank” S.A., la data de 20.10.2016 i-a fost aplicat regimul de intervenție timpurie, ca urmare a stabilirii de către BNM a activității concertate a unui grup de persoane ce deținea o cotă substanțială în capitalul social al băncii, în mărime de 63,89 la sută, fără permisiunea Băncii Naționale. În cadrul regimului de intervenție timpurie au fost numiți administratorii temporari. În prezent, este în proces de desfășurare evaluarea activelor și a datoriilor BC „Moldindconbank” S.A., de către compania KPMG, aceasta urmând să prezinte raportul final până la sfârșitul lunii februarie.
Pe masa deputaților moldoveni se află acum un proiect de lege cu privire la legalizarea capitalului, care de altfel a stârnit multe discuții. Ce părere aveți despre acest document și dacă el nu va servi o pârghie pentru persoanele implicate în spălarea de bani?
În acest sens, statul trebuie să introducă mecanisme eficiente care să prevină și să combată cazurile de legalizare a mijloacelor provenite din infracțiuni. De exemplu, neadmiterea legalizării bunurilor care sunt cunoscute că provin din infracțiuni, abținerea instituțiilor financiare de la aplicarea excepțiilor de cunoaștere a clienților și determinării sursei mijloacelor bănești etc.
Banca Națională a propus instituirea unor prevederi ce nu ar permite legalizarea bunurilor cunoscute ca fiind provenite din infracțiuni și, în special, în cazul fraudei bancare.
Este oportun pentru Moldova ca să fie implementat sistemul propriu de plăți și de ce?
Sistemul de plăți din Republica Moldova este alcătuit dintr-un set complex de componente ce facilitează circulația sigură și eficientă a banilor în țară. Cel mai important sistem de plăți din Republica Moldova este Sistemul automatizat de plăți interbancare (SAPI) — administrat și supravegheat de BNM. Prin intermediul acestui sistem sunt efectuate plățile interbancare în lei moldovenești pe teritoriul Republicii Moldova (decontarea fondurilor are loc în aceeași zi operațională). Dat fiind că piața de plăți din Republica Moldova este relativ mică, implementarea unui sistem național de plăți cu carduri este inoportună din considerentul costurilor investiționale/de mentenanță mari față de beneficiile scontate.
Pe piața de la noi deja activează 3 sisteme internaționale de plăți cu cardurile (VISA, Mastercard, American Express) și este asigurat un nivel concurențial adecvat.
Trebuie să există în Moldova o bancă de stat?
Subiectul abordat nu ține de competența BNM. De menționat însă că sistemul financiar existent face față cerințelor pieței.
În Moldova devine tot mai popular sistemul de plăți și cumpărături on-line. Cum să ne protejăm de escroci?
Băncile comerciale își modernizează în permanență sistemele de securizare, astfel încât clienții lor să nu se pomenească în asemenea situații. Acestea diferă de la o bancă la alta, iar cetățeanul urmează să aleagă ceea ce-i convine lui.
Informația cu privire la utilizarea sigură a instrumentelor de plată fără numerar sau prevenirea fraudelor și asigurarea securității tranzacțiilor electronice poate fi consultată pe pagina oficială a BNM http://bnm.md/.
Cum este monitorizată activitatea caselor de schimb valutar din Moldova? Multe dintre acestea nu eliberează cecuri clienților. În asemenea situații se încalcă legea și unde trebuie să se adreseze cetățeanul?
BNM efectuează controale pe teren la casele de schimb valutar (CSV) conform planurilor lunare, în baza petițiilor parvenite pe adresa BNM, a sesizărilor de la organele de stat, precum și ca urmare a autosesizării în baza informației apărute în presă. Numai în urma controalelor efectuate la CSV pe parcursul anului trecut, BNM a aplicat 97 de sancțiuni, dintre care 3 retrageri ale licenței de activitate, 29 suspendări de activitate, 5 amenzi și 60 avertismente.
Dacă în cadrul controalelor se constată că CSV nu utilizează mașina de casă și control, dat fiind că acest tip de încălcare cade sub incidența prevederilor legislației fiscale, BNM sesizează Ministerul Finanțelor, care urmează să aplice măsurile corespunzătoare conform competențelor atribuite de legislația în vigoare.
Cetățenii sunt încurajați să sesizeze imediat BNM în caz că identifică vreo încălcare sau abuz din partea CSV. Datele de contact ale BNM sunt afișate în mod obligatoriu la ghișee sau pot fi găsite pe pagina-web a BNM http://bnm.md/.
Interviu realizat de Daria Zimbelskaia
Citiţi, priviţi, ascultaţi Sputnik Moldova în limba maternă — accesaţi aplicaţiile mobile pe Smartphone-uri şi tablete.
Accesaţi aplicaţiile pentru iPhone >>
