O iniţiativă care accentuează debandada
Republica Moldova este devastată de sărăcie, corupţie şi de guvernări una mai proastă decât alta. Depopulată şi demoralizată, ţara va trebui să facă faţă unui referendum prin care se urmăreşte nu numai schimbarea modalităţii de alegere a Preşedintelui şi modificarea statutului deputaţilor, ci o quasi reclădire de jure şi de facto a sistemului său politic.
Iniţiatorii referendumului se pare că habar nu au cât de mult se pot complica lucrurile în politica moldovenească de tristă faimă în cazul în care poporul va susţine iniţiativa respectivă. Ei au sesizat doar „dorinţa poporului de a-şi alege el singur preşedintele” şi au purces la exploatarea acestei tendinţe în scopuri politice. La fel au procedat unii deputaţi în iulie 2000, când au adoptat sistemul parlamentar. Dar greşeala de atunci a constat nu în transformarea făcută, care a fost bună şi necesară, ci în acele trei cincimi din numărul total de deputaţi, prevăzute de Constituţie, care pot să aleagă şeful statului.
Au picat testul responsabilităţii
În opinia noastră foarte subiectivă, protagoniştii acestui plebiscit antinaţional au picat testul responsabilităţii şi al patriotismului. Un „cadou” mai mare decât „oferta de înmulţire” a prilejurilor de răbufnire a populismului politic în Moldova aceşti activişti nu au ştiut să-i facă ţării.
Exerciţii utile de imaginaţie
Să ne imaginăm cât de mult va „spori” eficienţa în actul guvernării, atunci când aproximativ odată la doi ani vom fi chemaţi la urne. După ce ne vom alege deputaţii, după o campanie electorală plină de mizerie, foarte curând vom fi invitaţi să ne alegem deja preşedintele. Şi să nu uităm că falnicele forţe politice care acţionează în condiţii democratice intră în campanie electorală cu aproximativ un an înainte de debutul oficial al perioadelor electorale. Partidele nu vor fi interesate doar de alegerile parlamentare ci şi de cele prezidenţiale. Astfel, râuri de „energii politice” vor fi deturnate dinspre „eficienţa actului administrativ” spre „convingerea măriei sale, poporului” să voteze un anume partid în parlament sau un anume candidat la şefia statului.
Să ne mai imaginăm şi o altă situaţie (despre care am avertizat în repetate rânduri): relaţiile între şeful statului şi majoritatea parlamentară sunt marcate de ostilitate. Preşedintele îi va „servi” parlamentului candidaţi dezagreabili la funcţia de premier. Parlamentul fie că îi va respinge şi va fi dizolvat, fie va fi nevoit să „convieţuiască” cu un guvern cu care nu are cum să colaboreze… Dacă în actualele condiţii, când guvernul cooperează eficient cu majoritatea parlamentară, fiind emanaţia majorităţii, există, totuşi, destule probleme în cooperarea dintre legislativ şi executiv, atunci să ne imaginăm cum vor arăta aceste relaţii atunci când guvernul va fi produsul unor presiuni din partea unui şef de stat ostil majorităţii parlamentare.
Trei remarci preliminare:
Prima: alegerea preşedintelui prin vot direct presupune că vom avea două scrutine naţionale pentru formarea organelor centrale ale statului. Cam odată la doi ani vom fi inundaţi de populism. Va scădea şi mai mult „plăcerea” cu care oamenii merg la urne. Partidele mari şi bogate vor avea o implicare directă în alegerile prezidenţiale. Oamenii cu sacul de bani vor fi nespus de activi şi la parlamentare, dar şi la prezidenţiale.
A doua remarcă se referă la propunerea de reducere a numărului de deputaţi de la 101 la 71. Parlamentul nostru este destul de mic (mă refer la numărul de deputaţi). Nu mai ai de unde reduce. Dacă vor fi 71, câţi vor participa la lucrările comisiilor permanente şi la şedinţele plenare, atunci când o parte dintre deputaţi vor fi plecaţi la APCE şi la alte foruri internaţionale, vor fi bolnavi sau vor onora alte „deplasări de serviciu”?
A treia: este o mare greşeală să-i propui electoratului să se pronunţe pe marginea unor chestiuni sofisticate, ce ţin de materia dreptului constituţional. Acest domeniu necesită cunoştinţe, capacitate de analiză şi de abstractizare. Deciziile în această materie trebuie să fie protejate de ingerinţa populismului politic, care poate să le facă numai rău celor care, mergând la urne "pentru a-şi recăpăta dreptul de a-şi alege preşedintele", vor vota în baza unor iluzii şi sub influenţa "formatorilor de opinie" interesaţi de un anumit rezultat, care nu cadrează neapărat cu interesul naţional.
P.S. Dacă urmărim binele ţării, trebuie să facem presiuni în vederea corectării actualului sistem parlamentar, dar să nu visăm la un preşedinte ales de popor, care ne va izbăvi de toate metehnele. Or, prin referendumuri şi prin iniţiative populiste nu îl putem dota pe nimeni cu viziune, competenţă, responsabilitate sau baghetă fermecată.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacţiei Sputnik Moldova.
