La ce rezultat au ajuns Rusia și Turcia în urma negocierilor îndelungate

Cerealele rusești la prețuri preferențiale vor ajunge în țările cele mai sărace, fără niciun fel de „acorduri” cu Ucraina și ONU

de Vadim Pavlov, Sputnik

Miercuri seara s-a aflat că Rusia și Turcia au ajuns la o înțelegere privind livrarea unui milion de tone de cereale, producția din prelucrarea acestuia va fi expediată în țările sărace. Această decizie a constituit rezultatul negocierilor la nivel înalt de la sfârșitul lunii august - începutul lunii septembrie.

Astfel, săptămâna aceasta, la Soci au avut loc negocieri între președinții Rusiei și Turciei, Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Cu câteva zile mai devreme, miniștrii de externe ai celor două țări, Serghei Lavrov și Hakan Fidan, au purtat negocieri la Moscova.

Detalii despre acordurile ruso-turce privind cerealele și despre ceea ce au discutat autoritățile celor două țări – în materialul Sputnik.

Țările sărace vor primi cereale rusești

După întâlnirea președinților Rusiei și Turciei, viceministrul Afacerilor Externe al Federației Ruse Alexander Grușko a anunțat că s-a ajuns la un acord de principiu privind livrarea a 1 milion de tone de cereale din Rusia către Turcia.

Vom aminti că, în urma discuțiilor de la Soci, Vladimir Putin a anunțat despre disponibilitatea Rusiei de a furniza cereale celor mai sărace țări, împreună cu Turcia și Qatar. Potrivit inițiativei anunțate de liderul rus, cerealele din Federația Rusă vor fi expediate spre prelucrare către întreprinderile de morărit turcești, de unde făina produsă va fi trimisă gratuit către cele mai sărace țări.

Qatarul va oferi asistență financiară acestei inițiative pentru a asigura un preț preferențial al cerealelor pentru Turcia și livrarea gratuită către țările sărace.

Potrivit cercetătorului Institutului pentru Economie al Academiei de Științe a Rusiei Aleksandr Karavaev, necesitatea de mediere a Turciei în problema procesării cerealelor rusești este condiționată parțial de compromisul politic, iar parțial - de realitățile economice legate de piața făinii.

Includerea Qatarului în această inițiativă, a spus el, îi permite Rusiei să nu-și asume obligații în plus, care ar putea complica situația pe piața internă rusă a făinii.

Amintim că în 2022 Rusia a exportat aproximativ 881 de mii de tone de făină de grâu și grâu-seară. Dintr-un milion de tone de cereale care vor fi trimise în Turcia în cadrul acordului încheiat, ar trebui să fie produse în medie aproximativ 550-750 de mii de tone de făină.

„Astfel, Rusia se dispensează de o serie de obligații care ar juca un anumit rol negativ pe termen mediu, iar Turcia capătă bonusuri politice și organizaționale. Ankara va putea să-și demonstreze o dată în plus ambițiile în domeniul organizării unor hub-uri pentru livrarea de materii prime de bază și produse agricole importante”, a spus Alexander Karavaev.

Rusia însăși, consideră expertul, își poate exporta propria făină, produsă la întreprinderile sale, mult mai avantajos pe piețe mai profitabile, unde vor oferi mai mulți bani pentru ea. „Dintre aceleași țări africane, de exemplu, ar putea fi Egiptul, care este un mare hub regional de cereale”, a menționat el.

Perspectivele ”acordului cerealier”

Pe 18 iulie a încetat să mai funcționeze „acordul cerealier” - pachetul de înțelegeri care presupunea exportul în siguranță a mărfurilor alimentare din Ucraina și contribuția ONU la exportul de produse agricole rusești.

Rusia s-a retras din acest acord pentru că, după aproape un an în care a acționat, a doua parte a acestuia, referitoare la exporturile rusești, nu a fost îndeplinită, iar scopul principal al inițiativei declarat de Occident - livrarea cerealelor către țările nevoiașe– nu era realizat.

În același timp, după cum a menționat Vladimir Putin în timpul negocierilor de la Soci, Moscova este gata să revină la „acordul cerealier” de îndată ce vor fi îndeplinite toate condițiile Rusiei, care au constituit condițiile acestui pachet de înțelegeri.

Vom aminti că, la sfârșitul lunii august, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, i-a trimis lui Serghei Lavrov propuneri pentru reluarea acordului cerealier. După cum a precizat Ministerul rus de Externe, noul pachet de propuneri ONU a inclus reconectarea filialei ”Rosselhozbank” la SWIFT, deblocarea activelor producătorilor ruși de îngrășăminte în Europa, crearea unei platforme de asigurare și stabilirea accesului navelor rusești în porturile europene.

„În schimb, părții ruse i s-a cerut să ofere garanții pentru restabilirea imediată și completă a inițiativei Mării Negre”, a menționat MAE al Federației Ruse.

Potrivit declarației diplomației ruse, aceste propuneri sunt lipsite de sens. Se creează doar aparența unei munci, iar aceste propuneri nu duc la ridicarea sancțiunilor impuse companiilor rusești implicate în producerea îngrășămintelor și producției agricole, a explicat Ministerul rus de Externe.

În opinia doctorului în științe economice, profesorul Catedrei managementul corporativ și inovații a Universității Economice ”G.V. Plehanov” din Rusia Andrei Poltarîhin, Rusia astăzi, în general, nu are atâta nevoie de „acordul cerealier” cât are Ucraina și țările Occidentului.

Potrivit lui, în acest an în Federația Rusă se așteaptă iarăși o recoltă de cereale apropiată de una record și pentru al doilea an la rând aceasta (împreună cu rezervele) va depăși 100 de milioane de tone.

„Până nu demult, Ucraina exporta cereale pe trei rute: prin Istanbul, prin porturile dunărene, precum și cu transportul rutier și feroviar către Europa. În prezent, exportul pe prima rută este imposibil. A doua rută va înceta de asemenea să funcționeze în viitorul apropiat (din cauza distrugerii infrastructurii). Rămâne a treia cale: prin Moldova, prin Polonia și alte căi terestre către UE. Acolo există propriile dificultăți, deoarece fermierilor locali nu le place concurența cu cerealele ucrainene ieftine”, a spus expertul.

Cooperare ruso-turcă – să fie

Pe lângă problemele alimentare, în timpul negocierilor de la Soci Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan au abordat din nou subiectul creării unui hub de gaze în Turcia. Potrivit lor, negocierile în privința acestui proiect au progresat semnificativ și în curând este așteptată etapa finală de coordonare a tuturor parametrilor acestuia.

Acum la ordinea zilei, după cum a menționat președintele Rusiei, se află problema creării unui grup de lucru comun care va soluționa toate chestiunile practice.

Liderii celor două țări au remarcat că noul hub îi va permite energeticii mondiale să devină mai stabilă și mai echilibrată, va influența de asemenea prețul resurselor energetice și va „îmbogăți” relațiile ruso-turce.

Cooperarea dintre cele două țări în sectorul energetic nu se limitează doar la gaze – potrivit lui Vladimir Putin, ”Rosatom” continuă să edifice prima centrală nucleară din Turcia, ”Akkuyu”. Lansarea primului bloc energetic ar putea avea loc anul viitor.

După cum a menționat Recep Tayyip Erdogan, astăzi în Turcia este planificat un proiect de construcție a celei de a doua centrale nucleare - în orașul Sinop. Și la el este planificată de asemenea implicarea Rusiei.

În afară de aceasta, a spus președintele turc, țările se îndreaptă cu încredere către o cifră de afaceri anuală de 100 de miliarde de dolari, ceea ce este „foarte îmbucurător”. Acum, potrivit lui, ea constituie 62 de miliarde de dolari.

În același timp, ambii lideri au menționat tendința tot mai clară privind utilizarea monedelor naționale în tranzacțiile reciproce ruso-turce, în timp ce cotele dolarului și euro sunt în scădere constantă.

Președinții Rusiei și Turciei au afirmat importanța acestui proces și au anunțat negocieri între șefii băncilor centrale pentru accelerarea trecerii comerțului bilateral la perechea valutară rublă-liră.

Potrivit directorului științific al Institutului de Studii Globale al Universității Financiare de pe lângă Guvernului Federației Ruse, Aleksandr Ilinski, vizita președintelui Turciei la Soci ar putea deveni un pas important pentru viitoarea potențială apropiere a țărilor occidentale de Rusia.

„Turcia, ca membru NATO și țară legată geografic de regiunea Mării Negre, încearcă să extragă beneficii geopolitice din medierea între Rusia și Occident și să se transforme într-o putere regională influentă în lumea multipolară care se formează”, consideră expertul.

În ansamblu însă, conchide el, apropierea Occidentului de Rusia pe termen scurt și mediu va depinde de o combinație complexă de factori care includ interese economice, situația geopolitică și disponibilitatea pentru dialog și compromis a ambelor părți.