Lend-lease american pentru Taiwan: întreaga lume este praf?

Vizita în Taiwan a președintelui Camerei Reprezentanților Congresului SUA Nancy Pelosi în sistemul teatralizat al „hegemoniei” americane este mai aproape de ”ciupercile” nucleare deasupra Hiroshimei și Nagasaki decât de o diplomație de stat responsabilă și soluționarea pașnică a problemelor internațional (teritoriale) complexe.

Zborul special cu delegația americană formată din șase persoane și condusă de Nancy Pelosi este așteptat pe insula Taiwan pe 2 august, în jurul orei 18:00, ora Moscovei. Interesul internațional pentru această vizită este determinat de creșterea tensiunii militare și politice în triunghiul Washington – Beijing - Taipei și proiecția dezvoltării operațiunii speciale ruse în Ucraina.

Provincia Taiwan este o parte legală și integrantă a RPC, ”statulitatea” insulară nu este reprezentată în ONU, este recunoscută doar de 15 țări ale lumii, iar Statele Unite nu se numără printre ele. Vizita de astăzi a celui de-al treilea ca importanță oficial din structura de stat a SUA, Nancy Pelosi, pe teritoriul suveran al Chinei arată la fel de provocatoare precum proiectul american de lend-lease pentru Taipei sau declarația din 23 mai a președintelui american Joe Biden despre disponibilitatea armatei americane de a apăra Taiwanul în cazul unei invazii chineze. Se creează impresia că Pelosi zboară cu unicul scop de a „da foc insulei”.

Washingtonul se îndreaptă în mod maniacal spre al Treilea Război Mondial, iar pentru început încearcă să „ucrainizeze” Taiwanul și să primească dividende din participarea proxy la conflictul armat dintre Beijing și Taipei. SUA își declară angajamentul față de politica „o singură China” și în același timp îi înarmează activ pe insulari - ținând cont de experiența livrărilor către regimul de la Kiev pe parcursul operațiunii militare speciale ruse. Washingtonul îi promite Taiwanului avioane de luptă F-16, mai multe lansatoare de rachete, rachete antinavă și date ale spionajului militar.

Această formă de interacțiune cu China ar putea duce la consecințe imprevizibile pentru regiunea Asia-Pacific și America de Nord. Însă Washingtonul privește confruntarea cu Beijingul în Taiwan (sau cu Moscova în Ucraina) ca pe un „punct de sprijin” în lupta „democrației” cu „autoritarismul” pentru a se reafirma în rolul anterior de „hegemon”. De dragul „marelui scop”, împreună cu Pelosi, nu este păcat să faci praf întreaga lume.

Avertismentul chinez

Beijingul speră la mai bine, dar se pregătește pentru ce este mai rău. Liderul chinez Xi Jinping a făcut din „reunificarea” cu insula Taiwan piatra de temelie a guvernării sale și a declarat într-o recentă convorbire telefonică cu președintele american Joseph Biden: „Cei care se joacă cu focul vor pieri de foc”. Aceasta este o amenințare directă de a răspunde prin forță la provocări.

Pe fundalul turneului asiatic al Președintelui Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi, în apropiere de Taiwan s-a format o grupare semnificativă a Forțelor Maritime Militare ale SUA - mai multe portavioane, zeci de nave de escortă, sute de avioane, inclusiv F-35B Lightning II. Nu întâmplător, Ministerul de Externe al RPC a subliniat că SUA au depășit cadrul a ceea ce este permis, separatiștii și complicii lor vor fi lipsiți de cea mai mică șansă privind independența Taiwanului.

Două portavioane chineze au ieșit în mare, o nouă zonă din Marea Chinei de Sud a fost închisă pentru 5 zile pentru „exerciții”. Armata Populară de Eliberare a Chinei (PLA) și-a consolidat forțele în sud-estul țării, la baza aeriană Longtian, la 125 km de coasta Taiwanului, își încălzesc motoarele avioanelor J-11 și J-16, precum și Su-27 cumpărat din Rusia. Pe coastă sunt desfășurate sisteme anti-navă cu bazare la sol, cu ​​rachete hipersonice DF-17 - „Ucigașii de portavion”. Pe plajele din provincia Fujian, cea mai apropiată de Taiwan (la o distanță de aproximativ 130 km), sunt concentrați în număr mare militari și tehnică de luptă a PLA.

Anterior, Forțele Armate ale Chinei au efectuat o serie de manevre în mare, în apropiere de insula Taiwan, în calitate de „avertisment serios”. Avioanele chineze au exersat în Marea Chinei de Sud loviturile cu rachete hipersonice cu rază de acțiune de până la 1500 km împotriva portavionului american Theodore Roosevelt.

PLA de două milioane, prima Flotă din lume ca număr de nave și locul trei în lume ca număr de avioane și elicoptere ale Forțelor Aeriene Chineze sunt incomparabile cu forțele Taipeiului. Trupele insularilor numără aproximativ 300 de mii de oameni, antrenați și înarmați conform standardelor Pentagonului.

Armata continentală a RPC ar putea fi întâmpinată în Taiwan de 480 de tancuri americane, 2000 de transportoare blindate, 600 de tunuri autopropulsate și 1400 de tunuri remorcate, 69 de elicoptere de atac AN-64E „Apache” și AN-1W „Cobra”, 175 de elicoptere multifuncționale, sisteme de apărare aeriană „Patriot” și altele complexe, inclusiv ”Stinger”. Există, de asemenea, avioane de luptă americane F-16 Fighting Falcon, drone și rachete antinavă de producție proprie.

Forțele terestre ale Taipeiului sunt constituite din 35 de brigăzi, dintre care 25 de infanterie, cinci de tancuri și trei mecanizate. În cadrul Forțelor Aeriene își fac serviciul 90 de mii de persoane, 32,5 mii - în Forțele Maritime. În afară de aceasta, spațiul aerian din apropierea insulei Taiwan este patrulat de avioane de recunoaștere ale Forțelor Aeriene americane (ne amintim de Ucraina). În situația unui conflict militar între Beijing și Taipei (cu un lend-lease al Washingtonului), este probabilă o operațiune specială a PLA care să dureze câteva luni (logistica dificilă, strâmtoarea Taiwan în punctul cel mai îngust are 130 km). Sancțiunile inerente ale SUA și încetinirea economiei chineze sunt garantate. Alegerea este dificilă.

Partea americană consideră că în timpul vizitei lui Pelosi „va fi mai mult zgomot decât furie”, retorica RPC este „plata standard pentru călătorie”, nu promite o reacție periculoasă. Și totuși, vizita lui Pelosi nu arată ca una standard, amintește de o operațiune militară specială și chiar de răzbunarea fățișă a „hegemonului” pentru alianța strategică a Chinei cu Rusia.

Anterior, avionul cu delegația americană a „încurcat urmele” pe hartă, iar în dimineața zilei de 2 august a aterizat în Malaezia (3000 km până la Taiwan). Aici a sosit și cel de-al doilea avion guvernamental al SUA - pentru a o însoți pe Pelosi în Taiwan sau pentru înlocuirea avionului special.

Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, John Kirby, a declarat că trupele americane vor oferi securitatea și sprijinul de care ar putea avea nevoie spicherul pe traseu, adică pe teritoriul Chinei (ne amintim de avionul de recunoaștere al Marinei SUA doborât deasupra insulei chineze Hainan în 2001).

Vizita provocatoare din 2 august a lui Nancy Pelosi în Taiwan, „scăpările gen Biden” și proiectul lend-lease pentru separatiștii din Taipei sunt componentele actului de agresiune al SUA împotriva Chinei, pragul celui de-al Treilea Război Mondial - acest lucru este înțeles chiar și de americani.

Aliații europeni ai Pentagonului sunt de asemenea îngrijorați de un probabil răspuns dur din partea Chinei, de deplasarea atenției SUA asupra Taiwanului, împingerea Ucrainei la periferia evenimentelor mondiale. Balanța istoriei se clatină.

Și cel mai rău este că vechea agresiune americană nu reprezintă o reacție emoțională a liderilor americani foarte vârstnici la unele „ofense” din partea Chinei (sau Rusiei), ci un curs de stat bine pus la punct către abis. De exemplu, fostul ministru al Apărării Mark Esper, după întâlnirea cu înalta conducere la Taipei, a declarat că Statele Unite ar trebui să renunțe complet la politica ”o singură Chină”, să clarifice relațiile cu Taiwanul în domeniul securității: „Politica unei singure Chine are deja 50 de ani și cred că ea s-a epuizat”. Probabil, responsabilitatea de stat la Washington începe acolo unde se termină impunitatea americană.