Totul va decurge conform planului. Putin și Scholz au polemizat despre război

Explozie de panică la nivel internațional cu privire la Ucraina. “Invazia” acestei țări de către Rusia era fixată pentru 16 februarie.

CHIȘINĂU, 15 feb – Sputnik, Tatiana Mișina. Kievul este părăsit de diplomați, miliardari și deputați. Președintele Vladimir Zelenski cere ca aceștia să se întoarcă, “altfel statul trebuie să facă concluziile de rigoare”. Kremlinul tratează cu umor, dar “poate și cu înțelegere această nebunie informațională maniacală”. Pe acest fundal la Moscova a ajuns pe calea aerului cancelarul german Olaf Scholz - la prima conferință de presă cu Vladimir Putin, cei doi au vorbit în diferite limbi politice.

“Câte atacuri dintre acestea au fost?”

“Este foarte și foarte periculos. Prim-ministrul a avertizat cu privire la creșterea forțelor Rusiei” – titlu din The Guardian. „Ultima avertizare adresată lui Putin! Sau pace, sau vei plăti scump pentru asta!” – titrează pe prima pagină Daily Express. “Ultima șansă de a opri războiul!” – avertizează cu litere mari Mirror. Cea mai mare publicație de presă galbenă din Marea Britanie chiar a indicat ora exactă a “invaziei” – ora unu de noapte (ora patru dimineața după ora Moscovei).

Cu cât era mai aproape data fixată de presa occidentală pentru începerea războiului, emoțiile creșteau. Sâmbătă pe cerul ucrainean s-a întins o caravană de avioane de afaceri și charter. Vladimir Zelenski chiar s-a adresat deputaților din Rada Supremă care au părăsit țara cu rugămintea să revină “timp de 24 de ore”. În cazul oligarhilor este mai complicat.

“Aici statul nu poate influența businessul. Cred însă că ei înșiși și-au pronunțat sentința, ei trebuie să revină la întreprinderile lor. Ei doar nu sunt oameni simpli, ei sunt oameni de IT”, a spus președintele ucrainean.

Și se pare că el a fost auzit. Miliardarul Rinat Ahmetov va fi în datade 16 februarie în Mariupol, a anunțat purtătorul lui de cuvânt. Iar, spre exemplu, cum deputatul Vadim Novinski se îndreptățește. “Eu nu m-am ascuns. Vineri s-a anunțat că Rusia va ataca în data de 15, pe urmă pe 16. Și ce-i de făcut? Câte atacuri dintre acestea au fost?”

Luni, la Moscova, Vladimir Putin i-a primit pe rând pe ministrul Afacerilor Externe și al Apărării. Serghei Lavrov a raportat privind mersul negocierilor cu privire la garanțiile de securitate cu SUA și NATO, Serghei Șoigu – despre desfășurarea exercițiilor militare.

Răspunsurile primite de la partenerii occidentali nu convin Rusiei, dar conțin propuneri demne de atenție. Iar manevrele militare în mările Barents, Neagră și Baltică, dar și în districtele militare de Vest, de Est și Central în curând se vor încheia.

Trupele vor începe să revină în locurile de dislocare permanentă. Și vă asigur, dacă Vestul încă nu a spus, va spune neapărat: „Iată vedeți, cum noi am făcut presiune asupra lor, cum Biden le-a dat din deget, ei s-au speriat imediat și u îndeplinit cererile noastre!”. Asta înseamnă să vinzi aer”, a ironizat Lavrov.

“Invazia” nu a fost fixat de mass-media occidentale, iar data la care aceasta urma să aibă loc a fost corectată. CNN explică întârzierea cu timpul de afară: dezghețul și solul moale ar putea să încurce “invaziei rusești”. Dar asta nu este o opreliște pentru artileria cu rază lungă, aviația și rachetele, îi conving jurnaliștii pe privitori în reportajul lor video.

Pe acest fondal, ambasadele occidentale continuă să anunțe că diplomații pleacă. Angajații de bază ai misiunii SUA deja s-au retras din Kiev la Lvov. Încă o companie aeriană - Norwegian – a suspendat zborurile deasupra Ucrainei din motive de securitate. Iar în Kiev sunt create comisii privind evacuarea populației.

Ucraina - scandal cu partenerii

Luni seara, Zelenski a participat la ședința fracțiunii “Servitorul Poporului”. Potrivit ziarului Strana, șeful statului a spus că Ucraina s-a „cert” cu partenerii din cauza escaladării panicii, dar în final s-a ajuns la consens.

"El a încercat să ne explice că “cu noi se joacă”, dar noi ne opunem. De asemenea, ne-a îndemnat să arătăm prin exemplu personal că noi nu vom fugi", a spus unul dintre deputați.

O altă porție de declarații liniștitoare a venit din partea ministrului Apărării al Ucrainei. Alexei Reznikov. Potrivit lui, deocamdată nu există temeiuri pentru a impune în țară stare de asediu.

Iar ambasadorul ucrainean în Regatul Unit, Vadim Pristaiko, a reflectat cu privire la un posibil refuz al Ucrainei de a adera la NATO - și apoi și-a cerut scuze o perioadă îndelungată. Cu toate acestea, potrivit lui Zelenski, acestea sunt cuvintele pe care Occidentul vrea să le audă.

"Cred că astăzi mulți lideri sugerează nițel Ucrainei că poate să nu ridice problema aderării la Alianță. Mi se pare că nimeni nu mai ascunde acest lucru", a spus el la o întâlnire cu cancelarul german Olaf Scholz.

"Această chestiune nu este pe ordinea de zi. Prin urmare, este destul de neobișnuit să vedem că guvernul rus face acest subiect parte din marele probleme politice", a răspuns Scholz.

Marți, el a primit explicații de la Vladimir Putin la o conferință de presă la Moscova.

"Se spune că nu se va întâmpla mâine. Dar când? Poimâine? Și ce se schimbă pentru noi din perspectivă istorică? Absolut nimic. Auzim că Ucraina nu este pregătită să intre în NATO astăzi. Aflăm această teză. Și o vor accepta când va fi pregătit pentru asta? Dar pentru noi poate fi prea târziu. Prin urmare, vrem să rezolvăm această problemă acum. Chiar acum, în viitorul apropiat, în cadrul procesului de negocieri, prin mijloace pașnice”, a spus președintele rus.

Schimb dur de replici

Cancelarul, care a fost în ultimele zile atât la Washington, cât și la Kiev, a vorbit cu Putin mai bine de trei ore. Ambii au dat o apreciere înaltă discuțiilor, menționând atmosfera constructivă în care s-au desfășurat acestea și gamă largă de subiecte abordate.

Scholz a reiterat că Occidentul este foarte îngrijorat de concentrarea trupelor ruse în apropierea granițelor Ucrainei, dar nu consideră că posibilitățile diplomației sunt epuizate: „Acum este vorba de a lucra cu hotărâre și curaj pentru a găsi o soluție pașnică la această criză”. El a numit „un semn bun” revenirea unei părți din unitățile militare la locurile lor de dislocare permanentă.

Războiul în Europa este de neimaginat, se arată sigur cancelarul german. Dar Putin a obiectat, amintind de bombardarea Iugoslaviei de către NATO. Scholz a replicat că a existat o amenințare de genocid, iar Alianța Nord-Atlantică a fost obligat să prevină acest lucru. Președintele rus a subliniat că Moscova consideră că și ceea ce se întâmplă în Donbas este un genocid. Cuvântul „genocid” este prea dur, a spus cancelarul. Și a adăugat: „Nu e corect să se spună așa”.

Subiectul Donbas-ului era în aer. Dimineața, deputații Dumei de Stat au decis să se adreseze imediat președintelui cu solicitarea recunoașterii autoproclamatelor republici populare Donețk și Lugansk. O astfel de evoluție a evenimentelor, în opinia lui Scholz, ar fi o „catastrofă politică” pentru că ar întrerupe procesul de la Minsk.

Dar în Rusia, majoritatea covârșitoare a oamenilor îi sprijină pe locuitorii din Donbas, iar deputații simt asta, a spus Putin. Iar Parisul și Berlinul trebuie să influențeze Kievul pentru ca Ucraina să-și îndeplinească obligațiile asumate în urmă cu șapte ani.

Putin a fost întrebat despre următorii pași ai Moscovei în situația actuală. "Conform planului. În ce va consta acesta? Din situația reală de pe teren. Cine poate răspunde cum se va evolua aceasta? Nimeni încă, nu depinde doar de noi", a explicat președintele rus.

În loc de calitatea de membru – noi datorii

„Aderarea Ucrainei la NATO a fost puțin realizabilă încă de la început. Pentru alianță, acesta este un instrument de presiune asupra Rusiei, o încercare de a încorseta activitățile Moscovei. Este la fel și cu aderarea la UE”, spune Natalia Eremina, doctor în științe politice, profesor la Universitatea de Stat din Sankt Petersburg. – Poate să coopereze, dar să adere - nu. Și de ce ar adera Ucraina în aceste structuri? Kievul și așa face tot ce est necesar. Dar iată că așteptările și speranțele pot fi dirijate".

Cercetătorul de la Centrul de Studii Germane de la Institutul Europei al Academiei Ruse de Științe, Alexander Kamkin consideră vizita lui Scholz mai productivă decât vizita recentă a lui Emmanuel Macron.

"Rusia și Germania sunt legate prin cooperare economică, în plus, Moscova și Berlinul au mai multe viziuni comune în procesul de negociere. Macron s-a preocupat, în primul rând, de propria sa campanie electorală. Scholz nu are nevoie de asta", a remarcat expertul.

Cu toate acestea, deocamdată principalul rezultat al scurtului turneu al cancelarului german în Ucraina este promisiunea de a acorda sprijin financiar Kievului, dar în continuare Berlinul nu intenționează să furnizeze arme.

Statele Unite au oferit garanții de împrumut de un miliard de dolari, iar Canada alte 390 de milioane de dolari. Având în vedere viteza cu care investitorii părăsesc Ucraina din cauza escaladării situației, acolo este nevoie de bani mai mult decât de arme.