Va fi o discuție lungă: Ce soluționează în realitate Putin și Biden

MOSCOVA, 7 dec – Sputnik. Relațiile dintre Moscova și Washington devin tot mai tensionate, iar Joe Biden mizează pe o discuție îndelungată cu Vladimir Putin. Liderul american a pregătit “anumite propuneri”, însă nu le-a enunțat public, deocamdată. Principalul subiect al discuțiilor este Ucraina. În ajun, părțile și-au marcat clar pozițiile: Kremlinul a reamintit de liniile roșii, Casa Albă – de pregătirea unui “pachet cuprinzător de măsuri” pentru contracararea Rusiei. Cum se vor desfășura negocierile dintre cei doi lideri – în materialul RIA Novosti semnat de Tatiana Mișina și Dmitri Ermakov.

Fără transmisiuni în direct

Întrevederea va începe aproximativ la ora 18:00, ora Moscovei. Liderii vor discuta prin intermediul unui canal de comunicare securizat. Nu se prevede nicio transmisiune în direct pentru posturile de televiziune. “Vor prezenta primele cadre. Însă, evident, doar primele. Toată comunicarea va avea loc în regim închis”, le-a explicat jurnaliștilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Discuția urmează să fie suficient de “detaliată și lungă”. Însă, nu vor exista declarații în urma acestora.

Printre prioritățile Moscovei este evaluarea “modului în care sunt realizate înțelegerile la care s-a ajuns la Geneva”. Putin și Biden vor discuta relațiile bilaterale, “care rămân în continuare într-o stare jalnică”, vor discuta situația din Ucraina, extinderea NATO și inițiativa recentă a liderului rus pe acest subiect.

Pe 1 decembrie, Putin a propus organizarea unor discuții cu privire la garanțiile juridice care ar exclude extinderea alianței. Liderul rus a indicat asupra creșterii tensiunilor la frontierele de Vest și a necesității unor „garanții de securitate sigure și pe termen lung”, anume în formă scrisă. Din momentul în care statele occidentale nu-și respectă angajamentele verbale.

“Sper că nimănui nu-i va trece prin cap să depășească așa-numita linie roșie în raport cu Rusia. Pe unde trece aceasta, vom stabili în fiecare caz aparte”, a subliniat Putin în același discurs.

Pe 3 decembrie, în ajunul plecării pentru week-end la Camp David, Biden le-a declarat jurnaliștilor că „nu recunoaște niciun fel de linii roșii”: “Cunoaștem de mult timp despre acțiunile Rusiei. Eu consider că urmează să avem o discuție lungă”. Ulterior, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jen Psaki, a precizat că președinții vor discuta despre securitatea cibernetică și stabilitatea strategică, precum și problemele regionale. Biden planifică să sublinieze “îngrijorarea SUA în legătură cu activitatea militară a Rusiei la frontieră cu Ucraina”.

Convingeau despre veridicitatea invaziei

În ultimele luni, Ucraina s-a transformat în cea mai acută problemă a relațiilor bilaterale. Moscova este convinsă că autoritățile de la Kiev nu intenționează să respecte acordurile de la Minsk. “Trebuie constrânși, consideră ministrul rus de Externe Serghei Lavrov. – Anume cu acest scop a fost creat formatul normand, însă Berlinul și Parisul se sustrag de obligațiile lor”.

Oficialii de la Kiev au declarat că nu se consideră obligați să urmeze acordurile de la Minsk, au reușit “să scape din acest laț”. În același timp, situația umanitară în Donbas se înrăutățește.

Pentagonul a declarat în mai multe rânduri că urmărește îndeaproape numărul trupelor rusești din apropierea graniței. SUA, împreună cu aliații săi europeni, lucrează asupra unui “pachet de măsuri cuprinzătoare”, care ar urma să împiedice o invadare de către Rusia a Ucrainei. Anterior, Departamentul de Stat a avertizat că în cazul unei agresiuni vor aplica niște sancțiuni “cum nu au mai fost”.

Presa occidentală afirmă insistent despre o intensificare a tensiunilor la frontieră începând cu luna octombrie. Moscova a reamintit că mișcările tehnicii militare și unităților militare pe teritoriul țării reprezintă o chestiune internă a Rusiei.

În ajunul întrevederii dintre cei doi lideri, Financial Times a descris detaliat cum anume SUA, în decursul a câtorva săptămâni, a convins Uniunea Europeană că Rusia intenționează să atace Ucraina. Casa Albă a răspândit informații despre “presupusele intenții ale Kremlinului” în rândul celor 29 de aliați NATO în cadrul unor întrevederi bilaterale și colective și prin canalele diplomatice ale UE.

Totodată, unii aliați europeni, cum ar fi Germania, s-au arătat sceptici. Un oficial european, citat de presă, a recunoscut că a fost surprins: americanii văd ceea ce nu vede UE. Și-au exprimat opinia că Rusia nu va întreprinde niciun fel de acțiuni agresive “dacă nu va fi provocată”. Însă datele serviciilor de informații americane au determinat revizuirea acestei poziții, susține Financial Times.

De asemenea, făcând trimitere la surse anonime, tabloidul german Bild a publicat schema invaziei în Ucraina pe care ar pregăti-o Rusia pentru începutul anului 2022. Purtătorul de cuvânt al MAE al Rusiei Maria Zaharova a atras atenția la faptul că pe harta indicată nu figurează Lviv, ci Lemberg. În limba germană contemporană acest oraș este numit Lwiw. Doar în perioada celui De-Al Doilea Război Mondial era utilizat toponimul austro-ungar Lemberg. “De pe ce hartă au copiat totuși jurnaliștii germani”, s-a întrebat Zaharova.

Cu ținta asupra Beijingului

Administrația Biden consolidează NATO, sporește disciplina internă. Acest lucru este vizibil în contextul rezultatelor echipei lui Donald Trump, care a cedat din poziții, consideră Serghei Kislițîn, cercetător la Centrul de Studii Nord-Americane. Alianța se va aprofunda în sfere non-militare, în special în securitatea cibernetică, fapt care în mare parte este legată de confruntarea cu Beijingul, nu cu Moscova.

“Însă în relațiile ruso-americane e puțin probabil un dialog într-o dimensiune politico-militară. Aliații europeni, desigur, sunt bucuroși de faptul că americanii au revenit, iar Bruxelles nu este interesat de o participare a Rusiei, spune el – Cooperarea structurată permanentă (PESCO) a rezolvat în 2020 problema accesului statelor terțe la lucrările de cercetare care ar putea fi legate de sfera apărării, iar în 2021 Statele Unite au aderat la unul dintre proiectele de mobilitate militară în Europa. Așa că administrația lui Biden nu poate oferi niciun fel de garanții privind renunțarea la extinderea NATO”.

În spatele unei atenții sporite față de Ucraina este dorința americanilor de a-și spori influența în tot spațiul post-sovietic, continuă expertul. Aici Washingtonul din nou concurează cu Beijingul. Însă există și un conflict de interese cu Rusia în acele regiune unde nu a ajuns economia chineză.

“Principalul succes la negocierilor anterioare între Putin și Biden este potrivirea pozițiilor în ceea ce privește New Start (SNV-3). Însă, cel mai probabil, noul acord nu se va deosebi semnificativ de cel precedent. Americanii vor încerca să extindă condițiile în favoarea lor – luând în considerare, iarăși, strategia militară și consolidarea Chinei. Dialogul va înceta să mai fie unul bilateral”, precizează Kislițîn.

A trecut o jumătate de an

Prima întrevedere dintre Putin și Biden, atunci offline, a avut loc pe 16 iunie la Geneva. Au adoptat o declarație comună dedicată controlului asupra armelor strategice. Nu au susținut o conferință de presă comună, vorbind separat în fața jurnaliștilor.

Atunci Putin a relatat despre înțelegerile de a întoarce ambasadorii la Moscova și Washington (Anatoli Antonov a fost rechemat “pentru consultări” în martie, John J. Sullivan a plecat sub același pretext în aprilie). În relațiile bilaterale s-au acumulat “multe blocaje”, însă părțile sunt dispuse să caute o ieșire din situație.

Biden și-a exprimat opinia că Putin “își dorește cel mai puțin un război rece”. Însă, despre rezultatele acestei întrevederi se va putea judeca doar peste vreo jumătate de an, a subliniat liderul american.

“Au trecut șase luni. Observăm că un dialog, fie și minim, există totuși între ministerele de Apărare, se păstrează contactele la nivel de state majore. Și în ceea ce privește problemele globale – spre exemplu securitatea cibernetică. De asemenea există un anumit progres în acordarea ajutoarelor umanitare Siriei: SUA au început să le livreze dincolo de teritoriile controlate de kurzi și Turcia”, menționează Aleksei Davîdov, cercetătorul Centrului de Studii ale Orientului Mijlociu.

Probabil, ritmurile putea fi altele, însă spațiul de manevră a lui Biden este limitat de opoziția republicată, adaugă interlocutorul. Ratingul președintelui a căzut până la un nivel minim de după inaugurare: în noiembrie a înregistrat 41 la sută (față de 56 la sută).

“Chiar dacă se va ajunge la anumite înțelegeri acceptabile pentru ambele părți, opoziția va încerca să prezinte totul dintr-o perspectivă negativă. De exemplu, ar putea declara despre neputința Casei Albe sub democrați, să acuze administrația Biden de tentativa de a obține puncte în alegerile intermediare pentru congres”, specifică expertul.

Un succes putea fi înregistrat în problemele consulare. În aprilie, din Washington fuseseră expulzați zece diplomați ruși. Moscova a răspuns simetric și a inclus SUA în lista statelor neprietenoase, interzicând Ambasadei să angajeze persoane din rândul localnicilor. În octombrie americanii au cerut ca 55 dintre diplomații noștri să revină acasă. Kremlinul amenință cu noi expulzări, însă MAE îi propune cu toate acestea Casei Albe resetarea situației, reluând totul de la zero.

Un astfel de gest de bunăvoință este posibil, presupune Kislițîn. În ceea ce privește schimbările pozitive în politică și economie, nu există deocamdată condiții prielnice. Totuși, așa cum a subliniat Departamentul de Stat, nimic nu poate substitui o discuție directă între primele persoane în stat – este foarte important ca lideri să vorbească și să se audă unul pe altul. Cel puțin în această privință, punctele de vedere ale celor două părți coincid.