Reforma pensiilor: De ce autoritățile le cer femeilor să mai lucreze puțin

Urmând tendințele globale, Moldova revine la creșterea vârstei de pensionare.

CHIȘINĂU, 6 dec - Sputnik. Autoritățile moldovenești se pregătesc să revină la practica creșterii treptate a vârstei de pensionare a femeilor la 63 de ani, ceea ce ar trebui să contribuie la economisirea banilor bugetului și să acopere parțial gaura din Fondul de asigurări sociale, formată în urma majorării pensiei minime în octombrie 2021, promovate cu mare fast.

În campania electorală, politica socială și preocuparea față de pensionari au figurat printre punctele principale ale programului electoral al Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).

Încă din primele zile de activitate, guvernul Nataliei Gavrilița a anunțat majorarea pensiei minime pentru cei cu stagiu complet de cotizare la două mii de lei - la nivelul minimului de existență din țară.

În urmă cu doar două luni, când vorbea despre reformă, premierul raporta triumfător despre cea mai mare creștere a pensiilor din istoria Moldovei. Atunci guvernul moldovean a spus că țara are resurse interne care vor acoperi toate costurile asociate creșterii. Dar, după cum s-a dovedit puțin mai târziu, ceva a mers prost.

Deputații majorității parlamentare au votat proiectul de reformă a pensiilor propus de această dată nu de guvern, ci de deputatul PAS Dan Perciun.

Nu există nicio îndoială că acest proiect de lege va fi aprobat în lectură finală fără modificări semnificative.

Vârsta și stagiul

Această lege reintroduce calendarul pentru creșterea treptată a vârstei de pensionare în Moldova pentru bărbați și femei la 63 de ani.

Documentul prevede că de la 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru bărbați va rămâne la 63 de ani, iar stagiul complet de cotizare va fi de 34 de ani.

Pentru femei, vârsta standard de pensionare de la 1 ianuarie 2022 va fi de 59 de ani și va crește anual cu șase luni de la 1 iulie.

Astfel, vârsta de pensionare pentru femei va ajunge la 63 de ani la 1 iulie 2028.

Perioada completă de plată a contribuțiilor sau a stagiului de muncă de la 1 ianuarie 2022 va fi pentru femei de 32 de ani și șase luni și va crește, de asemenea, cu șase luni în fiecare an, ajungând la 34 de ani până la 1 iulie 2024.

Același calendar a fost în vigoare în țară înainte ca majoritatea formată din Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor” să anuleze creșterea în decembrie 2020.

De menționat că atunci deputații au votat pentru desființarea programului de majorare a vârstei de pensionare fără avizul obligatoriu din punct de vedere constituțional al Guvernului și fără o justificare financiară serioasă. Toate acestea, ținând cont de practica Curții Constituționale din ultimii ani, pun la îndoială constituționalitatea unor astfel de modificări. Cu toate acestea, în ultimul an, niciun deputat nu a contestat legea la Curtea Constituțională.

Indexarea și majorarea

În conformitate cu proiectul de lege, se va modifica și procedura de indexare a pensiilor. Mai exact, pe lângă indexarea pensiilor legată de rata inflației din țară, în fiecare an la 1 aprilie pensionarii vor primi un supliment la pensie sub formă de sumă fixă, care va depinde de creșterea economiei în ultimul an. Această sumă fixă va fi stabilită de guvern.

„Pensia anticipată”

O altă inovație a proiectului de lege este introducerea procedurii de pensionare înainte de atingerea plafonului de vârstă. Cu ajutorul acestuia, se pare că, autorii proiectului au încercat să compenseze efectul majorării vârstei de pensionare.

Cei care vor avea un stagiu de cotizare mai mare decât cel prevăzut în cazul pensiei obișnuite, până la atingerea vârstei de pensionare, vor putea să se pensioneze mai devreme. Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, a explicat în studioul Sputnik Moldova ce înseamnă pensia anticipată.

"De exemplu, un bărbat care a ieșit la pensie la 61 de ani anticipat pentru că a făcut un stagiu de cotizare, va beneficia până la vârsta de 64 de ani de o pensie anticipată. Între timp el poate continua să muncească. Respectiv, în doi ani de zile el mai acumulează niște cotizații. Mai mult decât atât, la 64 de ani în calculul stagiului se vor include și perioadele asimilate stagiului de cotizare precum armata, studiile, concediile de boală și altele. Atunci persoana la 64 de ani va fi eligibilă de pensia standard și poate depune o cerere pentru recalcularea pensiei", a mai spus Marcel Spatari.

Moldovenii care vor să beneficieze de astfel de pensie trebuie să știe însă că în acest caz nu se includ perioadele necontributive precum concediul pentru îngrijirea copilului, serviciul militar sau perioada studiului în instituţiile de învăţământ superior la zi. Acest punct a atras multe critici din partea opoziției și a unor cetățeni.

Ministerul de resort nu ascunde faptul că puțini vor putea recurge la procedura de pensionare anticipată. Potrivit estimărilor ministrului Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, în viitorul apropiat, aproximativ 10% dintre persoane vor putea beneficia de o astfel de pensie.

Autorii proiectului invocă deficitul bugetar în creștere al Fondului de Asigurări Sociale, previziunile demografice negative și creșterea treptată a speranței medii de viață a populației drept principalele motive pentru creșterea vârstei de pensionare.

„Dacă în 2014 pentru fiecare 10 pensionari lucrau 14 salariați, astăzi pentru fiecare 10 pensionari lucrează doar 12 salariați. Respectiv, era nevoie de o intervenție pe sistemul de pensii”, a precizat ministrul Muncii.

Indicatorii piramidei de vârstă a Moldovei arată că deja acum 23,1% din populația Moldovei sunt persoane peste 60 de ani, 14% - peste 65 de ani.

Potrivit calculelor Centrului de Cercetări Demografice, la care se referă autorul proiectului de lege, în următorii 20 de ani ponderea cetățenilor moldoveni de peste 60 de ani poate fi de aproximativ 32,3% din populație, iar ponderea persoanelor în vârstă de 65 de ani și mai mult va fi de 24,4%.

Pe baza acestor cifre, povara sistemului de pensii va crește, sporind deficitul bugetar al asigurărilor sociale, care deja de mult timp este acoperit cu aproximativ o treime prin subvenții de la bugetul de stat.

Potrivit proiectului bugetului pentru 2022, mărimea acestuia se va ridica la 31,2 miliarde de lei, din care circa 12,6 miliarde sunt transferuri de la bugetul de stat.

Potrivit autorului reformei pensiilor, prin revenirea la o creștere treptată a vârstei de pensionare, bugetul asigurărilor sociale va putea economisi circa 1,4 miliarde de lei anual, sau circa șase miliarde de lei în următorii patru ani.

Aici este momentul să ne reamintim de cuvintele lui Gavrilița că țara are suficiente rezerve pentru a crește pensia minimă, care va costa bugetul 2,1 miliarde de lei în 2022.

E lesne de înțeles că majorarea pensiilor pentru actualii pensionari la nivelul de existență va fi finanțată cu două treimi din necesar prin economisirea făcută pe spatele pensionarilor de mâine. Și anume din contul femeilor aflate în pragul vârstei de pensionare (la bărbați, vârsta de pensionare a ajuns deja la 63 de ani și nu crește), care vor fi nevoite să se pensioneze șase luni mai târziu.