Tratatul de Prietenie dintre Moldova și Rusia, la 20 de ani

Deși în politica moldovenească există în continuare multă nedeterminare, datorită Tratatului de Prietenie moldo-rus există toate șansele ca dezvoltarea relațiilor dintre Rusia și Moldova să fie impulsionate.

Vineri, 19 noiembrie, se vor împlini 20 de ani de la semnarea Tratatului de Prietenie şi Cooperare între Republica Moldova şi Federația Rusă.

“Tratatul ruso-moldovenesc din 2001 a conturat pozițiile părților într-un mod destul de constructiv, reciproc avantajos, documentul arată clar interesele naționale strategice ale celor două state”, a declarat analistul politic Valentin Krîlov într-un interviu acordat Sputnik Moldova. - Este o altă chestiune că din 2003 prevederile fără îndoială pozitive ale tratatului au început să se clatine”.

Primul astfel de eșec, spune Krîlov, a avut loc atunci când PCRM sau, mai bine zis, liderul acestui partid a zădărnicit, de fapt, planul de reglementare transnistreană, cunoscut sub numele de „memorandumul Kozak”. În acel moment, potrivit analistului, pentru prima dată după prăbușirea URSS, a apărut o tensiune serioasă în relațiile ruso-moldovenești.

Al doilea punct care bifează o altă divergență, spune Krîlov, este semnarea acordului privind asocierea cu UE și regimul de liber schimb de către Moldova (fără acordul necesar cu Federația Rusă).

„Rusia a răspuns atunci în mod rezonabil: dacă semnați astfel de documente, avem dreptul să luăm măsuri de răspuns pentru a ne proteja piața”, spune Krîlov.

În al treilea rând, în opinia sa, Rusia a fost foarte sensibilă la decizia Curții Constituționale a Moldovei privind recunoașterea Legii „învechite” privind funcționarea limbilor străine.

„Nu aș spune că raportat la ziua de astăzi Tratatul de prietenie și cooperare dintre Rusia și Moldova s-a transformat într-un document formal, dar din punctul de vedere al aplicării prevederilor prevăzute în acesta, din păcate, este incomplet”, crede Krîlov.

Relațiile normale interstatale, subliniază politologul moldovean, nu sunt o stradă cu sens unic. Nu poți cere preferințe, concesii sau beneficii fără a oferi nimic în schimb. Mai mult, dacă comiți acțiuni clar neprietenoase față de Rusia.

“Eu continui să cred că Tratatul din 2001 poate fi fundamentul unor relații sănătoase ruso-moldovenești, lui i se mai poate da a doua respirație. Având în vedere nevoile economice moderne ale Moldovei, Rusia prezintă un mare interes pentru țara noastră. Nici aspectul cultural nu poate fi ignorat - credința comună, faptul că limba rusă mai joacă în Moldova un rol apropiat de funcțiile limbii de stat. Și, desigur, este greu de subestimat importanța Rusiei pentru reglementarea problemei transnistrene”, susține Krîlov.

Totodată, analistul susține că nu este sigur dacă actualele autorități moldovenești sunt la curent cu sarcinile și perspectivele inițiale ale acestui document.

Bogdan Bezpalko, care este membru al Consiliului pentru Relații Interetnice din subordinea Președintelui Rusiei, consideră și el că acum există multă incertitudine și multe lucruri nespuse între Rusia și Moldova.

“Pe de o parte, nu au existat evenimente catastrofale între cele două țări. Chiar și disputa privind livrările de gaze către Moldova a fost soluționată cu concesii semnificative din partea Rusiei. Pe de altă parte, nu există o prietenie deosebită.

Cursul pro-occidental după care se ghidează elita politică moldovenească și nu acceptă o alternativă la acesta nu corespunde așteptărilor nu doar ale Rusiei, ci și ale unei părți semnificative a populației Moldovei”, a spus Bezpalko.

În același timp, el indică vecinătatea lungă, apropiată și foarte prosperă a Moldovei și Rusiei în trecutul sovietic și - mai înainte - cel imperial. Bezpalko notează că oameni de zeci de naționalități trăiesc în pace de secole pe teritoriul Moldovei.

“Dar în ultimii 20 de ani, o elită pro-occidentală, cu o retorică corespunzătoare, s-a înrădăcinat ferm la putere în Moldova. Dar știm deja din experiență că în spațiul post-sovietic toate distrugerile, violența și acțiunile militare au început tocmai cu o retorică. Și chiar nu mi-aș dori ca vreo parte terță să folosească (cum s-a întâmplat, de exemplu, cu Ucraina) Moldova pentru a atinge anumite obiective geopolitice. Mai ales, amintindu-ne de conflictul transnistrean încă nerezolvat pe deplin. În general, Tratatul de prietenie este piatra pe care stăm și întreaga întrebare este dacă va rămâne stabilă sau va sări de sub picioarele noastre”, spune Bezpalko.

Tratatul de Prietenie și Cooperare dintre Moldova și Federația Rusă a fost semnat la 19 noiembrie 2001, se bazează pe principii și norme general recunoscute de drept internațional și este conceput ca un act juridic internațional fundamental al relațiilor moderne ruso-moldovenești.