Producătorii agricoli au ridicat prețurile: Scumpirile vor continua – experți

Moldovenii sunt nevoiți să-și strângă centura: Prețurile vor crește și în continuare

Întreprinderile agricole au majorat prețurile medii de vânzare, deși producția agricolă globală a înregistrat o creștere importantă. De ce produsele se scumpesc chiar dacă recolta a fost bună și ce se va întâmpla cu prețurile în continuare? Expertul Viorel Gîrbu a oferit un comentariu pentru Sputnik.

În ianuarie-septembrie, întreprinderile agricole au majorat cu aproape 18% (17,9%) prețurile medii de vânzare, comparativ cu intervalul corespunzător din 2020.

În cazul produselor de origine vegetală, prețurile au crescut în medie cu 17,4%. Produsele de origine animalieră s-au scumpit mai mult – cu 19,6%, a precizat Biroul Național de Statistică.

Fenomenul ridicării prețurilor cu 20% de către întreprinderile agricole nu este întru totul firesc, în situația în care, exact în același interval, din ianuarie și până în septembrie, a sporit cu 20,5% producția globală agricolă, comparativ cu primele nouă luni ale anului trecut.

Adevărat, producția animalieră a scăzut anul acesta, până în septembrie, cu 4,7% față de anul trecut și o scumpire la această categorie este justificabilă. Dar a crescut impresionant, cu tocmai 34,9% producția vegetală, datorită faptului că volumul cerealelor recoltate este în creștere față de 2020. Și aceste date statistice sunt oficiale, fiind raportate de BNS.

Dacă am obținut recolte mult mai bune decât în 2020 și nu înregistrăm niciun deficit de produse, prețurile n-ar fi trebuit să crească cel puțin, dacă nu ne încumetăm să pomenim de o reducere a lor în această perioadă în care, cunoaștem, scumpirea carburanților impune majorări de prețuri în toate domeniile economiei.

Viorel Gîrbu: Scumpirea „este mai mult un fenomen impus din exterior”

Așadar, de ce s-a produs scumpirea, deși volumul producției a crescut? L-am solicitat pe expertul economic Viorel Gîrbu să comenteze pentru Sputnik acest fenomen.

„Producția agricolă este cu 20% mai mare în anul curent față de perioada similară a anului trecut. Astfel, creșterea prețurilor este mai mult un fenomen impus din exterior - indicele FAO a înregistrat o creștere de 33,2%”, a comentat Viorel Gîrbu.

Precizăm, indicele FAO al prețurilor la alimente determină fluctuațiile lunare ale prețurilor mondiale pentru cele mai tranzacționate produse alimentare.

Când în primăvara acestui an a urcat indicele FAO la uleiul vegetal alimentar, atingând cea mai înaltă cotă din ultimii 10 ani, s-a scumpit considerabil și uleiul de floarea-soarelui produs în Moldova – de la 14-16 lei pentru un litru până la 35-45 lei pentru un litru, cât costă și acum. Scumpirea uleiului vegetal moldovenesc a fost explicată pe plan local prin recolta mai redusă de semințe de floarea-soarelui obținută în 2019.

FAO (Food and Agriculture Organization of the United Nations), adică Organizația pentru Alimentație și Agricultură a Națiunilor Unite, este o agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite (ONU), cu sediul la Roma, Italia, al cărei scop principal declarat oficial este eliminarea foametei pe întreaga planetă, îmbunătățirea alimentației, prin coordonarea activităților guvernelor în domeniul agriculturii, silviculturii și în industria piscicolă. FAO mai desfășoară proiecte prin care sprijină țările lumii prin programe de cercetare, specializare, dezvoltare și aplicații practice, acordă ajutor în cazuri de dezastru.

Prețurile vor continua să crească în următoarele luni

L-am solicitat pe Viorel Gîrbu să ne ofere și o prognoză despre evoluția prețurilor în perioada următoare. Expertul economic a răspuns că, potrivit prognozelor, inclusiv ale Băncii Nazționale a Moldovei, produsele vor continua să se scumpească până către toamna anului 2022.

„În perioada următoare, se anticipează că evoluția ascendentă va continua până în trimestrul III al anului 2022”, a răspuns Viorel Gîrbu.

BNM: scumpirile și inflația mai depind și de acțiunile Guvernului

În cel mai recent raport asupra inflației, publicat pe 5 noiembrie, Banca Națională a Moldovei (BNM) a constatat că rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9 la sută, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7 la sută.

„Această creștere a fost determinată de factori interni și externi. Pe de o parte, a sporit cererea pe fondul majorării veniturilor populației, iar pe de altă parte, prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională. Un impact l-a avut și ajustarea unor tarife aferente prețurilor reglementate”, a comentat BNM.

BNM a anunțat că inflația va fi mai mare decât se aștepta la începutul anului.

„Dacă la începutul anului creșterea la nivel global a presiunilor pro-inflaționiste era văzută ca un efect temporar, actualmente, majoritatea autorităților monetare, precum și FMI au atenționat despre accentuarea acestora și necesitatea măsurilor pentru contracararea efectelor negative. Astfel, prognoza actuală a inflației, față de cea din raportul asupra inflației anterior, a fost revizuită în sus de către BNM”, a explicat instituția.

BNM a menționat că, la începutul anului, scenariul de prognoză a inflației a fost elaborat în condiții de „incertitudine sporită, cauzată în special și de lipsa unei informații certe privind majorarea tarifelor la gazele naturale pentru consumatorii casnici și agenții economici”.

Cât de mare va fi inflația depinde și de deciziile Guvernului, a subliniat BNM: „În acest context, mărimea șocului aferent prețurilor reglementate depinde și de măsurile compensatorii ale Guvernului”.

„Riscurile și incertitudinile vor persista”

„Riscurile și incertitudinile vor persista și în perioada următoare”, potrivit BNM. Situația din Republica Moldova va fi influențată „de majorarea prețurilor internaționale la resursele energetice și alimentare, diminuarea activității de producere, iar la nivel local - de o serie de factori, cum ar fi condițiile climaterice, evoluția situației pandemice și magnitudinea ajustării tarifelor finale”, a explicat instituția.

În această situație, la început de noiembrie, specialiștii BNM au prognozat că tata anuală a inflației și inflația de bază vor crește rapid până în prima jumătatea a anului 2022. Ulterior, inmdicatorii inflației se vor diminua „accelerat spre finele perioadei de prognoză - trimestrul III 2022”.

„Această traiectorie va fi susținută, în mare parte, de un impuls fiscal pozitiv în anul curent, de revigorarea cererii externe și recuperarea economică din anul curent”, estimează BNM.

Pandemia a lovit crunt în agricultura Moldovei

În 2021, producția agricolă globală a Republicii Moldova este în creștere față de anul 2020, dar sub nivelul anului 2019.

Creștere de 20,5% a producției agricole în primele nouă luni ale anuluji curent vine după ce indicatorul în cauză s-a redus cu cu 25,3% în ianuarie-septembrie 2020, față de intervalul corespunzător al anului 2019.

„Ponderea producției agricole obținute în trimestrul III 2021 constituie 81,9% din total producție agricolă obținută în 9 luni 2021 (ponderea trimestrului III 2020 în total 9 luni 2020 constituie 72,4%)”, precizează BNS.

Datele statistice din raport includ starea de lucruri din gospodăriile de toate categoriile - întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier), gospodăriile populației.

2021: Mai multe cereale, dar mai puțină carne, lapte și ouă

Fitotehnia salvează indicatorul producției agricole globale, prin majorarea considerabilă a recoltei globale a culturilor agricole, îndeosebi a culturilor cerealiere, în 2021 față de 2020. Reamintim, a crescut cu 34,9% producția vegetală în primele nouă luni ale anului curtent, comparativ cu intervalul corespunzător din 2020.

În 2021, potrivit datelor prealabile anunțate de BNS, recolta globală a culturilor cerealiere şi leguminoase boabe (fără porumb) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 1822 mii tone - de vreo 2,6 ori mai mult față de ianuarie-septembrie 2020.

Recolta de grâu a constituit circa 1530 mii tone - de 2,7 ori mai mult decât anul trecut. Recolta de orz a fost de 245 mii tone – un volum de 2,3 ori mai mare decât în 2021. Recolta de leguminoase boabe s-a cifrat la 37 de mii de tone - cu 38% mai mult decât anul trecut.

În zootehnie, situația este alarmantă: producția animalieră a scăzut cu 4,7%, comparativ cu ianuarie-septembrie 2021. Bunăoară, producția de lapte a scăzut cu 9,9%, creşterea vitelor şi păsărilor în masă vie – cu 3,4%, producția de ouă s-a redus cu 1,8%.

În total, în ianuarie – septembrie 2021, au fost produse 242,5 mii tone de lapte, 142,6 mii tone de vite și păsări în masă vie și 515,3 milioane de ouă.

La 1 octombrie 2021, faţă de 1 octombrie 2020, a fost înregistrată reducerea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile. Scăderea a fost cauzată de descreșterea numărului de animale din gospodăriile populației.

Totodată, în întreprinderile agricole efectivul ovinelor și al caprinelor a crescut cu 12,1%, al bovinelor – cu 7,9%, al păsărilor cu 2,2% față de perioada similară a anului trecut.

În Republica Moldova, tradițional, gospodăriile populației produc și mai mult lapte, și mai multe ouă decât gospodăriile agricole. Dar în 2020 gospodăriile populației au avut cu 9,2% mai puține vite şi păsări decât în 2019, din cauza secetei, dar și a impactului pandemiei de COVID-19. Populația renunță la creșterea animalelor în gospodării – tendință observată și în anii trecuți - pentru că întreținerea lor a devenit mai scumpă, inclusiv din cauza perioadelor secetoase.

Pentru documentare: în ianuarie-septembrie 2020, producţia de lapte a scăzut cu 13,1%, iar cea de ouă s-a diminuat cu 7,1%, comparativ cu intervalul corespunzător din 2019.

Aproximativ 50% din cantitatea de lapte prelucrat în Republica Moldova este de import, potrivit unei precizări făcute într-o emisiune Sputnik de Carolina Linte, directorul executiv al Asociației naționale a producătorilor de lapte și produse lactate. Aproximativ 5.000 de tone de lapte pasteurizat și frișcă sunt cumpărate anual din țările Uniunii Europene – este vorba de cota pe care Moldova o poate importa fără plata impozitelor.