Câștigă bani și pleacă: Cum Moscova combate miturile despre migranți

În Camera Societății Civile a Federației Ruse s-a discutat despre principalele 5 prejudecăți despre migranți, iar activiștii civici intenționează să lupte cu fiecare șablon la nivel oficial.

Danara Kurmanova

Bătăile frecvente ale migranților în Moscova provoacă îngrijorarea localnicilor, dar și autorităților capitalei ruse. Cu o astfel de declarație a venit șeful departamentului politicii naționale și a relațiilor interregionale al Moscovei, Vitali Sucikov, pe 29 septembrie, în cadrul conferinței “Moscova, un teritoriu al înțelegerii reciproce” organizat de Camera Societății Civile a Rusiei.

“Pentru noi e foarte important să revizuim activitatea organizațiilor neguvernamentale și au autonomiilor național-culturale cu migranții”, a declarat Vitali Sucikov, adăugând că reprezentanții societății civile trebuie să elaboreze în comun niște măsuri de combatere a unor stereotipuri negative legate de migranți.

Participanții la conferință au enumerate cinci mituri despre migranți. Care sunt acestea, aflați în materialul Sputnik.

Mitul 1: migranții sunt persoane cu calificări profesionale scăzute

Când presa vorbește despre migranți, atrage o mai mare atenție muncitorilor, spune profesorul Vladimir Volohov, membru al Consiliului Civic de pe lângă MAI al Rusiei. “Însă e vorba de o categorie mai largă. Există o migrație interstatală, există intra-statală, care include și o migrație navetistă. Adică, o persoane din Liuberțî vine la Moscova, iar seara revine acasă. Și el este un migrant, însă navetist”.

De asemenea, există și o migrație la studii (oamenii vin în Rusia la învățătură) sau sportivă (participanți străini la competiții), enumeră Volohov. Iată de ce atunci când unele instituții media vorbesc despre migranți doar dintr-o perspectivă negativă, ca despre niște persoane necalificate, e o greșeală, spune expertul.

“Mai mult, am efectuat un studiu împreună cu Organizația Internațională pentru Migrație – potrivit căruia nicio țară din lume nu poate renunța la forță de muncă străină. Însă în cazul Rusiei este important că aceștia sosesc în acele regiuni și în acele organizații unde sunt necesari pentru economia rusă. Iar trecerea la o abordare de selectare organizată a migraților este o direcție bună”, a spus Volohov.

Mitul 2: toate crimele se datorează migrației

De răspândirea acestui stereotip sunt de vină, de asemenea, “presa fără scrupule și experții în tehnologii politice lipsiți de onestitate”, susține Vladimir Volohov.

“Ei concentrează atenția la urmările negative. Însă de ce nimeni nu-și amintește de cifrele înregistrate în Rusia până la pandemie? Cetățenii străini și apatrizii comit 2 la sută din numărul total al crimelor din țară. Desigur, chiar dacă este comisă o crimă, aceasta nu trebuie ignorată. Însă nu trebuie să dramatizăm”, susține el.

Problema constă în faptul că locuitorii Moscovei nu primesc regulat informații despre caracterul multinațional al orașului, consideră membrul Consiliului pentru relațiile interetnice de pe lângă Președintele Rusiei, șeful Breslei jurnalismului interetnic, Margarita Leanghe.

“Acest lucru are doar un caracter episodic, iată de ce locuitorii Moscovei și migranții au probleme în perceperea relațiilor reciproce. Generației sovietice i se explica de la grădiniță ce înseamnă prietenia între popoare și cât de importantă este, iar tineretul actual nu cunoaște acest lucru. Nu știe că Moscova trăiește cu una din cele mai bogate vieți etnice, câte evenimente naționale se organizează la noi, nu observă paralele între culturile noastre. De aici vine și frica față de străini”, spune ea.

Mitul 3: Liderii diasporei pot opri conflictele

Când reprezentanții autoritățile află despre conflictele între migranți, prima lor reacție este să se adreseze liderilor comunităților naționale. De ce? Pentru că mulți din ei au auzit că în Orient există un respect față de cei în vârstă, explică Margarita Leanghe. Însă nicio asociație culturală nu poate rezolva astfel de probleme.

“La Moscova nu există o relație ierarhică strictă “matur-tânăr”. Dar și cei care ajung aici, vor să se integreze. Nu vor să aibă de a face cu aksakali (bătrânii înțelepți ai comunității n.r.), iar pentru unii tineri ei nu reprezintă nicio autoritate”, susține ea.

Chiar dacă există liderii de opinie din comunități, adaugă Leanghe, e puțin probabil ca aceștia să vorbească public despre problemele din interiorul comunităților – cum ar fi transferul în Rusia a problemelor din țara de origine – conflictele interetnice și teritoriale.

“În iulie a acestui an, Breasla jurnalismului interetnic a înființa o comunitate informală a jurnaliștilor-migranți, care ar putea să aducă la cunoștință informația despre proiectele de adaptare a compatrioților lor în Moscova”, relatează ea. “Am efectuat o monitorizare, am discutat cu reprezentanții comunităților, însă ei nu sunt dispuși să vorbească despre problemele migranților. “Despre noi se vorbește și așa de rău, dacă vom vorbi despre problemele noastre, această imagine se va înrădăcina” – iată ce ne răspund ei. Iată de ce, astfel de cazuri (motivele conflictelor n.r.) trebuie să fie reflectate, pentru a scăpa de ele, însă nu are cine s-o facă”.

Însă trebuie să înțelegem: asociațiile naționale au fost create de intelectuali, anume pentru susținerea culturii lor, nu pentru a integra pe oamenii în societatea rusă, observă Margarita Leanghe. “Iată de ce organizațiile necomerciale reprezintă o resursă supraapreciată”, consideră ea.

Mitul 4: migranții doar scot banii din țară

Astăzi subiectul migrației provoacă o polarizare în societatea rusă, consideră președintele Comisiei Camerei Societății Civile pentru armonizarea relațiilor interetnice și interreligioase, Vladimir Zorin. În opinia lui, această divizare s-a observat în alegerile pentru Duma de Stat – unii consideră că migranții trebuie susținuți, alții fac declarații de genul: muncitorii străini își trimit banii acasă.

“E un subiect care se exploatează la greu – “Ne-au năvălit”, spune Zorin. – Cică, sărăcesc țara în care lucrează. În realitate, 8-9 la sută din PIB-ul național este creat de muncitorii străini. Iar statul înțelege (importanța migranților n.r.), politica națională a Rusiei include trei aspect – relațiile interetnice, relațiile dintre stat și cultele religioase și migrație”.

Mitul 5: migranții provoacă doar probleme în Rusia

Potrivit lui Vladimir Zorin, în 2021 atitudinile negative față de imigranți a crescut în unele regiuni ale Rusiei până la 40-60 la sută. Vitali Sucikov a încercat să explice aceste cifre: oamenii consideră că muncitorii străini reprezintă o sursă a problemelor, însă, în opinia lui, orice problemă poate fi rezolvată din start.

“Chiar și liderii diasporilor nu cunosc întotdeauna locurile unde migranții preferă să locuiască sau unde își petrec timpul liber, spune el. – Iar pentru noi acest aspect este important, pentru ca activiștii să fie prezenți acolo, să comunice cu compatrioții lor, să le înțeleagă problemele, să discute despre anumite reguli de muncă și trai în capitala noastră. Am convenit acum ca aceștia să viziteze aceste locuri, să asculte doleanțele migranților – probabil, unii se confruntă cu probleme legate de salarizare sau au condiții proaste de trai, pentru a rezolva aceste probleme, să nu se admită degenerarea lor în conflicte”.

Dacă migranții vor vedea un feedback pozitiv, atunci autoritățile locale din Moscova vor putea lucra mai ușor cu ei, consideră Sucikov. “Viața migranților trebuie să fie reflectată corect, ne dorim și lucruri pozitive, mai ales că acestea există, a declarat el – Spre exemplu, una din prefecturile din Moscova a desfășurat un concurs pentru cel mai bun măturător. Știți cum localnicii au luptat pentru măturătorii lor, chiar dacă învingătorii au primit doar niște biciclete? A existat o unitate. Iar noi ne jenăm să vorbim despre această unitate”.

Cu regret, chiar migranții se rușinează uneori să vorbească deschis despre faptele lor bune, adaugă Sucikov. “Acum un an am văzut pe internet o postare despre o mașină cuprinsă în flăcări, povestește el – Prin apropiere trecea o familie de migranți, iar tatăl familiei s-a oprit și a salvat oamenii. Aș fi vrut să aduc mulțumiri personal acestei familii, i-am căutat, dar nu i-am găsit. Însă acest exemplu ne arată că nu toți oamenii sunt la fel. Vedem cât muncă depun migranții în orașul nostru. Dacă vom vorbi despre aceste lucru, localnicii îi vor aprecia cu totul diferit”.