De ce Dodon nu are nevoie de Voronin sau cine ar putea salva PSRM

Liderul PCRM, Vladimir Voronin, a confirmat ceea ce noi cu toții bănuiam: comuniștii nu vor să fuzioneze cu socialiștii și să constituie un singur partid.

Întrebat, în cadrul unei discuții în studioul Sputnik Moldova, cum răspunde propunerii lui Igor Dodon (făcută în data de 7 septembrie) de a constitui împreună "o formațiune unică și puternică", Vladimir Voronin, a evitat un răspuns clar, mai exact a evitat să spună tranșant că nu-și dorește fuziunea celor două partide, dar a dat să se înțeleagă clar că nu agreează această perspectivă.

Mai întâi el a spus că, cel puțin până la Congresul PCRM, unde va fi discutat și acest subiect, unirea nu va avea loc. După care el a spus că blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor a fost o necesitate electorală, adică un fel de mariaj din interes, nu din dragoste. Mai bine zis, o întorlocare din interes după un divorț scandalos.

De ce Dodon spune DA, iar Voronin - BA

Igor Dodon își dorește ca PSRM și PCRM să fuzioneze pentru că în felul acesta, crede liderul socialist, va crea impresia că socialiștii, la care iată au aderat și comuniștii, își revine după două eșecuri succesive, prezidențialele din anul trecut și parlamentarele din anul acesta, și sunt gată să-și ia revanșa în fața Maiei Sandu și PAS, care între timp se vor compromite după patru ani de guvernare și vor cădea în dizgrația electoratului din cauza incompetenții (pe care au reușit să o probeze chiar din primele zile de mandat) lor. Nimic mai fals! Dacă acesta este calculul lui Igor Dodon, atunci în mod sigur acesta este unul greșit.

În primul rând că termenul de patru ani, cât a rămas până la următoarele alegeri parlamentare, este foarte lung. Foarte lung pentru socialiști, dat fiind că până atunci pot să apară și alte formațiuni politice pe stânga, care nu vor purta pe umerii lor povara unor foste guvernări cum e cazul PSRM, nu mai vorbim de cel al PCRM, dacă fuziunea dorită de Dodon va avea loc totuși.

Și, în același timp, 4 ani nu este chiar atât de mult ca PAS și Maia Sandu să irosească enorma încredere de care se bucură astăzi în rândul electoratului, oricât de multe și stupide greșeli ar face și de oricât de multă incompetență ar da dovadă. Deocamdată electoratul o iubește pe Maia Sandu și îi iartă totul, așa cum cândva l-a iubit pe Vladimir Voronin. Și nu se știe dacă Maia Sandu și partidul ei PAS se vor compromite chiar așa de repede și irevocabil precum și-ar dori opoziția. Asta pentru că Maia Sandu are un as în mânecă și acesta este asistența financiară străină. Chiar dacă aceasta va împovăra cu noi datorii Republica Moldova și nu va aduce raiul în țara noastră, oricum câteva pomeni făcute Republicii Moldova de către Occident sunt în măsură să rezolve unele probleme cu care oamenii se confruntă de decenii și asta nu e puțin. O să vedeți ce impact o să aibă asupra electoratului majorarea pensiilor anunțată de guvernanți și alte chestiuni pe care PAS și Maia Sandu nu vor ezita să le întreprindă. Să nu uităm că repararea câtorva șosele în cadrul proiectului Drumuri Bune i-au adus Partidului Democrat 30 de mandate în Parlament la alegerile parlamentare din 2019, deși cu un an înainte acesta era creditat doar cu 2% în sondaje. Cazul lui partidului lui Ilan Șor, ce a făcut acesta la Orhei și cele 7 mandate obținute de acesta în Parlament este un alt exemplu care trebuie luat în calcul.

În concluzie, speranța că Maia Sandu și PAS se vor compromite de la sine curând și iremediabil nu are niciun temei.

În opinia mea, obiectivul socialiștilor pentru următoarea perioadă nu trebuie să fie unirea cu tovarășii comuniști, ci alegerile locale, care iată că bat la ușă - ele urmează să aibă loc în noiembrie 2023, adică peste doi ani. Socialiștii trebuie să-și fixeze ca obiectiv menținerea acestui important bastion electoral - Capitala țării, pentru că pierderea acestuia va însemna prăbușirea irevocabilă a PCRM. Și aici cel mai bine este plasat primarul municipiului Chișinău, Ion Ceban, care este și unul dintre fruntașii PSRM.

Ion Ceban - de la Vanea megafon, la condiția de primar capabil și politician integru

Nu voi insista prea mult asupra evoluției lui Ion Ceban ca om politic, voi spune doar că el, într-un timp relativ scurt, a reușit un salt enorm - de la condiția de protestatar de serviciu, vă mai amintiți de porecla "Vanea Megafon", la cea de politician echilibrat, de primar priceput, care urmărește cu tenacitate interesele urbei și ale locuitorilor ei, imaginea căruia nu este afectată de scandaluri de corupție și, nu în ultimul rând, are ușa deschisă și la alte case. Nu mă apuc să-i lustruiesc acum imaginea primarului, dar în mod sigur că, dinte toți socialiștii, el este cel mai bine plasat pentru a reedita performanța socialiștilor din 2019.

În mod sigur că PAS și Maia Sandu va depune tot efortul pentru a cuceri Capitala în alegerile locale. Dacă Ion Ceban va reuși să se mențină în postul de primar, și are toate șansele să o facă, el va avea și șansa să conducă cu succes ofensiva PSRM în viitoarele alegeri parlamentare, mai ales dacă va face acest lucru nu doar din poziția de primar al municipiului Chișinău, ci și de lider al principalului partid de opoziție, de președinte al Partidului Socialiștilor.

Cel puțin, în acest moment, eu nu văd o altă șansă pentru PSRM la viitoarele alegeri parlamentare.

În concluzie: lui Igor Dodon și PSRM nu-i folosește la nimic fuziunea cu Vladimir Voronin și PCRM. Rezultatul s-a văzut în 11 iulie. În schimb alegerea lui Ion Ceban în fruntea PSRM ar putea să schimbe datele ecuației. Și aici o precizare: am tras această concluzie pornind de la niște raționamente, de la niște calcule pe care le cred pertinente, obiective, fără a ține cont de simpatiile și antipatiile care există sau ar putea să existe în sânul liderilor socialiști și pe care nici măcar nu le cunosc. Atât.

În acest text nu am abordat motivul din care Voronin nu vrea fuziunea PCRM cu PSRM, dat fiind că mi se pare și ala clar. Dar dacă nu este așa, voi face acest lucru cu altă ocazie.