https://md.sputniknews.com/20210826/expert-republica-moldova-ani-independenta-saraca-furata-tara-44252265.html
Expert: Republica Moldova la 30 de ani de independență – cea mai săracă și furată țară
Expert: Republica Moldova la 30 de ani de independență – cea mai săracă și furată țară
Sputnik Moldova
După independență sărăcia nu putea fi evitată. REpublica Moldova este în continuare un stat sărac și furat.
2021-08-26T12:00+0300
2021-08-26T12:00+0300
2021-08-26T12:00+0300
societate
sărăcie
ziua independenței
27 august-ziua independenței
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/878/34/8783444_0:95:1824:1121_1920x0_80_0_0_4fc39277bbebe6470ba4f66476591afd.jpg
CHIȘINĂU, 26 aug – Sputnik. În 1991 veniturile moldovenilor erau la nivelul anului 1945, adică adică de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Această remarcă a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în Studioul Sputnik Moldova. El afirmă că sărăcia de după obținerea independenței Republicii Moldova nu putea fi evitată. Cât de gravă era situația acum 30 de ani și cum au evoluat lucrurile - aflați din comentariile expertului pentru Sputnik Moldova.Expertul a precizat că moldovenii au primit cel mai mare salariu în anul 1985. Oamenii aveau bani, dar nu aveau bunăstare. La valoarea banilor de astăzi, în 1991 veniturile erau de aproximativ 2000 de lei, susține expertul. Iar în 1993 acestea au ajuns la nivelul minim - de 1600 de lei (în valoarea banilor de astăzi).„Imaginați-vă astăzi să munciți cu 1600 de lei. Asta era starea cetățeanului de atunci. Unii mai aveau anumite rezerve. Se dădea oamenilor mici parcele de pământ. Eu personal așa am întâmpinat independența. Primăria ne-a dat câțiva ari de pământ și sădeam cartofi sau alte legume. Orășenii brusc s-au transformat în „agricultori”. Era economie de subzistență”, a mai spus Veaceslav Ioniță.Potrivit expertului, în acea vreme statul oferea oportunități. În special, el s-a referit la studiile pentru studenți, care în acei ani erau gratuite. De asemenea, cea mai protejată categorie de persoane erau pensionarii. Pensia era net superioară față de salariile angajaților.Așadar, în 1993, moldovenii au simțit cea mai mare sărăcie. Atunci salariul mediu constituia 31 de lei și 20 de bani. Economistul mai spune că Republica Moldova și-a obținut independența pe un fundal foarte negativ. „Greșeala pe care o fac oamenii este că ei consideră că sunt săraci din cauza independenței. Nu. Din cauza că s-a prăbușit Uniunea Sovietică, s-a prăbușit tot ce însemna economie. Noi ne-am pomenit de fapt într-o țară ruinată. Atunci oamenii trăiau într-o sărăcie aproape de extreme, deoarece au urmat ani de zile de dificultăți. Începuse să fie lansate mici activități antreprenoriale și oamenii credeau că vor lua soarta în mâna lor și vor rezolva problema sărăciei”, a mai spus Ioniță.Independența și sărăcia nu au fost proiectate de noi, mai spune Ioniță. Sărăcia moldovenilor ar fi din cauza colapsului în care a ajuns sistemul sovietic.„Uniunea Sovietică a dus-o bine până în anul 1975-1976. Asta a fost perioada de glorie. După 75 lucrurile au început să degradeze. Apogeul degradării a fost 1983. Cetățeanul simplu nu cunoștea despre aceste schimbări. Când au început reformele gen „perestroika”, toate schimbările erau în perioada celei mai profunde crize prin care trecea Uniunea Sovietică, dar era camuflată de încercarea de a se face ceva. Însă nu s-a reușit și în 1991 sistemul pur și simplu s-a prăbușit.Veaceslav Ioniță consideră că sărăcia nu putea evitată. Și asta pentru că noi ne-am trezit într-o țară unde nu exista agricultură, deși noi, moldovenii, mereu am crezut că avem agricultură. În URSS 95% din producția agricolă era deținută de gospodăriile mari și doar 5% de gospodăriile oamenilor. După destrămarea Uniunii Sovietice, prin anii 2000, două treimi din producția agricolă o dețineau gospodăriile individuale și o treime gospodăriile mari. Expertul mai spune că cea mai mare producție agricolă pe care a avut-o Moldova vreodată a fost în anul 1985. La valoarea leului de astăzi venitul de atunci se ridica la 55 de miliarde de lei. În prezent, producția agricolă înregistrată de Republica Moldova nu depășește 30 de miliarde de lei.Ioniță afirmă că nici astăzi, după 30 de ani de independență, noi nu avem agricultură. „Avem pământ, dar nu știm să-l valorificăm. „Când a fost declarată Independența, oamenii credeau că pe acest teritoriu era industrie. Un alt mit, ca și în cazul agriculturii. De fapt, atunci „statul a vândut iluzii”. Toată averea primită sub formă de acțiuni de oameni de la URSS este echivalentul remitențelor primite de moldoveni timp de două săptămâni. Oamenii aveau impresia ca aveau bogăție, dar nu aveau nimic”, consideră expertul. 41 de miliarde de dolari este astăzi avuția noastră. În concluzie, Ioniță spune că Republica Moldova este cea mai săracă și cea mai furată țară. Din cauza lipsei de infrastructură și a bunăstării, oamenii pleacă din țară în număr din ce în ce mai mare.
https://md.sputniknews.com/20210826/monede-dedicate-independentei-puse-in-circulatie-cum-arata-44247666.html
https://md.sputniknews.com/20210825/oaspeti-asteptati-chisinau-ziua-independentei-44216445.html
https://md.sputniknews.com/20210821/repetitia-nocturna-parada-dedicata-zilei-independentei-44119668.html
https://md.sputniknews.com/20210609/Nadejda-Cepraga-Moldova-radacinile-acasa-35042454.html
https://md.sputniknews.com/20210117/Moldova-se-va-balaci-in-saracie-si-in-2021-Cand-ne-vom-reveni-dupa-criza-din-2020-33263275.html
https://md.sputniknews.com/20210821/struguri-gust-aroma-noua-descoperi-soiuri-noi-fructe-44094850.html
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
2021
Silvia Zavadovschi
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/1786/51/17865123_0:0:1215:1215_100x100_80_0_0_3f4f5fba817ab1d992aa1f83fe857062.jpg
Silvia Zavadovschi
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/1786/51/17865123_0:0:1215:1215_100x100_80_0_0_3f4f5fba817ab1d992aa1f83fe857062.jpg
Știri
ro_MD
Sputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/878/34/8783444_102:0:1723:1216_1920x0_80_0_0_c8667cd323b7b67fca3a4e02c354ba11.jpgSputnik Moldova
media@sputniknews.com
+74956456601
MIA „Rossiya Segodnya“
Silvia Zavadovschi
https://cdnn1.img.md.sputniknews.com/img/1786/51/17865123_0:0:1215:1215_100x100_80_0_0_3f4f5fba817ab1d992aa1f83fe857062.jpg
stat țară sărăcie moldova independență
stat țară sărăcie moldova independență
Expert: Republica Moldova la 30 de ani de independență – cea mai săracă și furată țară
La 30 de ani de independență, Republica Moldova rămâne fruntașă printre statele cu cele mai mici venituri, salarii și pensii. Cum a evoluat țara în 30 de ani de independență a explicat pentru Sputnik Moldova economistul Veaceslav Ioniță.
CHIȘINĂU, 26 aug – Sputnik. În 1991 veniturile moldovenilor erau la nivelul anului 1945, adică adică de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Această remarcă a fost făcută de economistul Veaceslav Ioniță în Studioul Sputnik Moldova. El afirmă că sărăcia de după obținerea independenței Republicii Moldova nu putea fi evitată. Cât de gravă era situația acum 30 de ani și cum au evoluat lucrurile - aflați din comentariile expertului pentru Sputnik Moldova.
Expertul a precizat că moldovenii au primit cel mai mare salariu în anul 1985. Oamenii aveau bani, dar nu aveau bunăstare.
„Dacă e să vorbim despre salarii, în 1985 salariile au fost cele mai mari, ulterior salariile creșteau, aveau bani, dar bunastarea lor era în descreștere. Salariul în 91 s-a prăbușit si veniturile cetățenilor erau comparabile cu cele din 1945. În 1991, veniturile oamenilor erau la nivelul anului 1945, dar bunăstarea lor era totuși mai bună. Nu aveau venituri, totuși aveau infrastructură. Erau drumuri, era transport, aveau case, aveau televizoare, frigidere, mașini de spălat, etc.. Da, veniturile au scăzut, dar bunăstarea era tot mai bună”, explică Ioniță.
La valoarea banilor de astăzi, în 1991 veniturile erau de aproximativ 2000 de lei, susține expertul. Iar în 1993 acestea au ajuns la nivelul minim - de 1600 de lei (în valoarea banilor de astăzi).
„Imaginați-vă astăzi să munciți cu 1600 de lei. Asta era starea cetățeanului de atunci. Unii mai aveau anumite rezerve. Se dădea oamenilor mici parcele de pământ. Eu personal așa am întâmpinat independența. Primăria ne-a dat câțiva ari de pământ și sădeam cartofi sau alte legume. Orășenii brusc s-au transformat în „agricultori”. Era economie de subzistență”, a mai spus Veaceslav Ioniță.
Potrivit expertului, în acea vreme statul oferea oportunități. În special, el s-a referit la studiile pentru studenți, care în acei ani erau gratuite. De asemenea, cea mai protejată categorie de persoane erau pensionarii. Pensia era net superioară față de salariile angajaților.
„În 92-93, când a fost cea mai mare sărăcie, când oamenii nu primeau salariile cu lunile, unicii care aveau bani erau pensionarii. În 1992, pensia medie era de 70% din salariul mediu. Practic, un pensionar primea o pensie care valora aproape cât salariul unui angajat. Cum ar fi astăzi ca pensionarul să aibă o pensie de 6000 de lei?”, a întrebat expertul economic.
Așadar, în 1993, moldovenii au simțit cea mai mare sărăcie. Atunci salariul mediu constituia 31 de lei și 20 de bani. Economistul mai spune că Republica Moldova și-a obținut independența pe un fundal foarte negativ.
„Greșeala pe care o fac oamenii este că ei consideră că sunt săraci din cauza independenței. Nu. Din cauza că s-a prăbușit Uniunea Sovietică, s-a prăbușit tot ce însemna economie. Noi ne-am pomenit de fapt într-o țară ruinată. Atunci oamenii trăiau într-o sărăcie aproape de extreme, deoarece au urmat ani de zile de dificultăți. Începuse să fie lansate mici activități antreprenoriale și oamenii credeau că vor lua soarta în mâna lor și vor rezolva problema sărăciei”, a mai spus Ioniță.
Independența și sărăcia nu au fost proiectate de noi, mai spune Ioniță. Sărăcia moldovenilor ar fi din cauza colapsului în care a ajuns sistemul sovietic.
„Uniunea Sovietică a dus-o bine până în anul 1975-1976. Asta a fost perioada de glorie. După 75 lucrurile au început să degradeze. Apogeul degradării a fost 1983. Cetățeanul simplu nu cunoștea despre aceste schimbări. Când au început reformele gen „perestroika”, toate schimbările erau în perioada celei mai profunde crize prin care trecea Uniunea Sovietică, dar era camuflată de încercarea de a se face ceva. Însă nu s-a reușit și în 1991 sistemul pur și simplu s-a prăbușit.
Criza a durat 15 ani. Noi eram parte a acelui sistem care pur și simplu se prăbușea. Cum spuneam, prăbușirea a început în 75-76, iar în 83 șansele ca acest sistem să se recupereze erau zero. Era imposibil ca acest sistem să se recupereze. Pacientul era mort. Am menținut artificial pacientul încă 8 ani de zile. Și s-a prăbușit”, explică economistul.
Veaceslav Ioniță consideră că sărăcia nu putea evitată. Și asta pentru că noi ne-am trezit într-o țară unde nu exista agricultură, deși noi, moldovenii, mereu am crezut că avem agricultură. În URSS 95% din producția agricolă era deținută de gospodăriile mari și doar 5% de gospodăriile oamenilor. După destrămarea Uniunii Sovietice, prin anii 2000, două treimi din producția agricolă o dețineau gospodăriile individuale și o treime gospodăriile mari. Expertul mai spune că cea mai mare producție agricolă pe care a avut-o Moldova vreodată a fost în anul 1985. La valoarea leului de astăzi venitul de atunci se ridica la 55 de miliarde de lei. În prezent, producția agricolă înregistrată de Republica Moldova nu depășește 30 de miliarde de lei.
Ioniță afirmă că nici astăzi, după 30 de ani de independență, noi nu avem agricultură. „Avem pământ, dar nu știm să-l valorificăm.
„Când a fost declarată Independența, oamenii credeau că pe acest teritoriu era industrie. Un alt mit, ca și în cazul agriculturii. De fapt, atunci „statul a vândut iluzii”. Toată averea primită sub formă de acțiuni de oameni de la URSS este echivalentul remitențelor primite de moldoveni timp de două săptămâni. Oamenii aveau impresia ca aveau bogăție, dar nu aveau nimic”, consideră expertul.
41 de miliarde de dolari este astăzi avuția noastră. În concluzie, Ioniță spune că Republica Moldova este cea mai săracă și cea mai furată țară. Din cauza lipsei de infrastructură și a bunăstării, oamenii pleacă din țară în număr din ce în ce mai mare.