Experți: Ce ar trebui să învețe Moldova din evenimentele care au loc acum în Afganistan
10:12 18.08.2021 (actualizat: 10:13 18.08.2021)
© AFP 2024 / Wakil KohsarRăniți pe aeroportul din Kabul
© AFP 2024 / Wakil Kohsar
Abonare
Ultimele evenimente din Afganistan demonstrează elocvent sfârșitul trist al unei politici al cărei singur slogan a fost „Străinătate ne va ajuta!”
CHIȘINĂU, 18 aug - Sputnik. Până în ziua de astăzi, în Afganistan s-a prăbușit, literalmente, întregul sistem de guvernare pe care SUA și aliații lor l-au edificat acolo timp de 20 de ani. Talibanii au intrat în Kabul fără lupte, președintele Ashraf Ghani a fugit din țară.
Această stare tristă de lucruri, consideră experții, ar fi trebuit să determine autoritățile moldovenești să tragă anumite concluzii.
"Ceea ce se întâmplă acum în Afganistan, evident, nu a surprins", a declarat într-un interviu pentru Sputnik Moldova, veteranul războiului afgan, expertul militar Serghei Scripnic. Am discutat acest scenariu cu colegii noștri ruși încă acum câțiva ani, când a devenit clar că Statele Unite intenționează să-și retragă trupele. Cred că și autoritățile ruse deja din acel moment au început să se gândească la viitorul Afganistanului și, într-o oarecare măsură, au prevăzut actuala situație".
Scripnic, care a luptat În Afganistan în rândurile armatei sovietice, o numește „o țară extrem de dificilă pe care nimeni așa și nu a reușit să o cucerească”.
"La vremea respectivă, în Irak, americanii i-au cumpărat (așa cum sa dovedit cu timpul) pe generali irakieni de frunte, care comandau unități cheie ce dispuneau de armament serios, ceea ce le-a oferit SUA și aliaților o victorie relativ rapidă. Fără îndoială, un proces similar de vânzare-cumpărarea a avut loc și în Afganistan", spune Scripnic.
Dar, în cele din urmă, afirmă el, pentru americani a devenit prea scumpă întreținerea contingentul său și contingentului aliaților în Afganistan. Acolo, amintește expertul, au participat într-un fel sau altul toate țările NATO, „chiar și vecinii noștri românii s-au făcut remarcați”.
În situația actuală, unii experți încearcă să facă o paralelă între retragerea trupelor sovietice din Afganistan în 1989 și fuga efectivă din țară a trupelor americane. URSS nu doar a luptat în Afganistan, ci a și construit spitale, școli, drumuri, tuneluri și alte obiective de infrastructură. Statele Unite soluționau într-o țară străină cu totul alte probleme. Prin urmare, paralele sunt nereușite.
"Atunci când URSS a părăsit Afganistanul, a lăsat în urma sa o armată afgană capabilă de luptă. Comparați-o cu armata pe care Pentagonul a pregătit-o și a finanțat-o 20 de ani la rând – aceasta a predat țara talibanilor* practic în timp de trei săptămâni. De altfel, în situația când nu există o linie a frontului, sprijin din aer și date ale cercetărilor spațiale - nu este nimic surprinzător în asta", consideră Scripnic.
Expertul este de părere că talibanii, care au instalat chiar paza la Ambasada rusă din Kabul, au ajuns la anumite acorduri cu conducerea Rusiei. Doar că siguranța acestora, în opinia sa, nu este prea mare.
Între timp, fostul judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului Stanislav Pavlovschi este sigur că oamenii care guvernează acum statul moldovenesc ar trebui să urmărească mai atent evenimentele din Afganistan și motivele care le-au provocat.
"În pofida faptului că Moldova și Afganistanul sunt departe una de alta din punct de vedere geografic, avem de învățat o lecție din evenimentele afgane. Iar ele ne spun că singurul aliat al oricărei puteri este poporul și că orice țară se poate baza doar pe sine", spune Pavlovschi.
El subliniază că statul afgan, cu sprijinul Occidentului, le-a impus oamenilor ceva ce a fost perceput foarte slab. Chiar dacă acest lucru, spune Pavlovschi, a fost ceva progresist, democratic, care a funcționat bine în alte țări.
"Sa dovedit că toate acestea nu funcționează în Afganistan. Acolo există propriile tradiții seculare, propriile principii și fundamente religioase. Și acest lucru ar fi trebuit luat în considerare încă de la început. Dacă Taliban* nu s-ar fi bucurat de sprijinul masiv al poporului afgan, el nu ar fi rezistat niciodată împotriva forțelor armate guvernamentale"- spune Pavlovschi.
Publicistul și politicianul moldovean Dmitri Ciubașenco, care extrapolează situația actuală din Afganistan asupra Moldovei, este și mai exact în aprecieri.
„Imaginile teribile ale fugii americanilor de pe aeroportul din Kabul vor intra în istorie la fel ca imaginile asemănătoare cu evacuarea lor din Saigon, ca și cronica căderii Zidului Berlinului sau prăbușirea zgârie-norilor din newyorkezi. Douăzeci de ani de operațiune militară ale Statelor Unite și aliaților NATO în Afganistan, care au costat un trilion de dolari și mii de vieți „occidentale” (viețile afganilor înșiși nu le-a contabilizat nimeni) - toate acestea s-au încheiat cu un colaps total”, a rezumat Ciubașenco, întrebându-se dacă toate aceste evenimente au vreo legătură cu Moldova.
În opinia lui, ar putea avea.
Acesta, consideră Ciubașenco, este un semnal serios pentru președintele Maia Sandu. Principala sursă de legitimitate pentru regimul puterii personale al lui Sandu este sprijinul necondiționat al Occidentului.
"Sandu nu este pur și simplu un politician prooccidental, este un politician pur occidental, un fel de "guvernator" al Occidentului la Chișinău. Ea și Cabinetul ei de Miniștri cred că Occidentul nu-i va lăsa la nevoie și le va veni întotdeauna în ajutor.Așa au crezut și georgienii în 2008, așa au crezut și ucrainenii în 2014, așa au crezut și afganii în 2021. Probabil, așa a crezut și Plahotniuc până în 2019”, conchide Chubașenco.
Din punctul lui de vedere, evenimentele din Afganistan demonstrează în mod elocvent sfârșitul trist al unei politici al cărei singur slogan a fost „Străinătate ne va ajuta!”
* - organizație teroristă interzisă în Federația Rusă