Cine este Natalia Gavriția, candidatul la funcția de premier: Biografia și averea deținută

După consultările fracțiunilor cu președintele țării, Maia Sandu a semnat astăzi decretul de înaintare a Nataliei Gavrilița în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Iată cine este ea și ce avere declară.

CHIȘINĂU, 30 iul - Sputnik. Natalia Gavrilița s-a născut pe 21 septembrie 1977 în satul Mălăiești, stânga Nistrului. Candidatul la funcția de șef al Cabinetului de Miniștri a absolvit în anul 2000 Facultatea de Drept internațional la Universitatea de Stat din Moldova. În 2003-2005 a făcut un masterat în Politici Publice, Școala de Guvernare John F. Kennedy, Universitatea Harvard, Cambridge, Statele Unite ale Americii.

Și-a început activitatea profesională la Ambasada Statelor Unite ale Americii în Moldova (2000-2003), fiind angajată în calitate de asistent politic la Biroul de Afaceri Politice și Economice.

A activat ulterior în cadrul mai multor instituții importante din țară și de peste hotare, între care Banca Mondială, Comisia Europeană, Oxford Policy Management, Fondul Global pentru Inovare (GIF), Marea Britanie.

De asemenea, a fost șef de Direcție la Ministerul Economiei și Comerțului. În perioada 2014-2015 a fost secretar de stat la Ministerul Educației. Din data de 8 iunie 2019 a deținut funcția de ministru al Finanțelor în Guvernul Sandu, acesta fiind demis de Parlament pe 12 noiembrie 2019.

Conform declarației sale pe venit, Natalia Gavrilița a câștigat în ultimii doi ani peste 168 de mii de lei în calitate de salariu de la Ministerul Finanțelor și Parlamentul Republicii Molodva. Totodată, un salariu de peste 5 400 de lire sterline a obținut pentru funcția de consultant la Fondul Global pentru Inovare. Peste 207 mii lei i-a primit în calitate de redevență din partea Fundației Konrad Adenauer. Gavrilița mai deține un apartament de peste 52 de metri pătrați și două automobile a căror valoare toatală depășește suma de 20 de mii de euro.

Natalia Gavrilița a mai fost desemnată în calitate de candidat la funcția de premier

Amintim că președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcția de premier și în luna ianuarie a anului curent. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.

Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care au făcut parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.

Noua majoritate anunțată avea atunci 54 de deputați. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcție de premier, și anume pe fostul ministru al Finanțelor, Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.

În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.

Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc.

Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional, iar ulterior, Grosu trebuia să-și prezinte garnitura guvernamentală, dar deputații PSRM și ai platformei „Pentru Moldova” au părăsit sala de plen, astfel că nu a fost întrunit cvorumul. În aceste condiții, cea de-a doua tentativă de învestire a unui nou guvern s-a considerat consumată.

Ulterior, Curtea Constituțională a constatat circumstanțele care a justificat dizolvarea Parlamentului, iar la sfârșitul lunii aprilie președintele Maia Sandu a semnat un decret privind dizolvarea Legislativului și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate - 11 iulie.

Astfel, în data de 11 iulie 2021 în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile parlamentare anticipate. Alegătorii au ales între 23 de concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent.

Conform rezultatelor finale, Partidul Acțiune și Solidaritate a acumulat 52,8% din voturi – cel mai mare scor obținut de un concurent electoral în istoria alegerilor parlamentare în Republica Moldova. Astfel, în noul Legislativ, PAS are 63 de mandate, BECS - 32 de mandate, dintre care 22 PSRM și 10 PCRM, iar Partidul ȘOR - 6 mandate.