Stop campania electorală: Ce este interzis în ziua tăcerii

Până la alegerile parlamentare anticipate a mai rămas o zi. Conform Codului Electoral, în ziua tăcerii, dar și în ziua alegerilor, orice agitație electorală este pedepsită conform legii.

CHIȘINĂU, 10 iul - Sputnik. Campania electorală pentru alegerile parlamentare anticipate a luat sfârșit. În ziua tăcerii, dar și în ziua alegerilor, atât candidații la fotoliul de deputat, cât și alte persoane nu mai pot face agitație electorală.

Conform legislației, în aceste două zile nu este permisă nici apariția concurenților electorali în emisiuni televizate sau radiofonice. 

„În ziua alegerilor și în ziua precedentă alegerilor nu se admite niciun fel de agitație electorală. Interdicția respectivă nu se referă la informațiile deja plasate pe Internet și pe afișele expuse anterior”, prevede în mod expres Codul Electoral al Republicii Moldova.

Totodată, concurenții electorali nu pot efectua transferuri de fonduri folosind „fondurile electorale”.

Potrivit legislației, scopul zilei tăcerii este de a oferi alegătorilor o perioadă de timp pentru a analiza și a lua o decizie finală fără nicio influență externă asupra acestora. Este important de menționat că îndemnul la vot nu este agitație electorală, deoarece Codul Electoral explică noțiunea de agitație electorală ca fiind „acțiuni de pregătire și difuzare a informațiilor ce conțin îndemnul la vot în vederea determinării alegătorilor să voteze pentru unii sau pentru alți concurenți electorali”.

Conform legislației, cei care vor continua să facă agitație electorală de ziua tăcerii și în ziua alegerilor riscă să fie trași la răspundere administrativă. O asemenea încălcare se pedepsește cu o amendă de până la 1 500 de lei pentru persoanele fizice și o amendă de până la 2 500 de lei pentru persoane cu funcție de răspundere sau concurenți electorali. 

Când au avut loc ultimele alegeri parlamentare

Cele mai recente alegeri parlamentare au avut loc în data de 24 februarie 2019, atunci au fost primele alegeri organizate în baza unui sistem electoral mixt, adică atât pe circumstripții teritoriale, cât și în cadrul circumstripției naționale. În urma scrutinului, în Parlamentul de legislatura a X-a au acces trei partide politice, un bloc electoral și trei candidați independenți.

Este vorba despre Partidul Socialiștilor din Republica Moldova – 35 mandate, Partidul Democrat din Moldova – 30 mandate, Blocul electoral „ACUM” – 26 mandate, Partidul Politic „Șor” – 7 mandate, și candidații independenți Ion Groza, Alexandru Oleinic și Viorel Melnic.

În comparație cu alți ani, la alegerile din 2019, agitația electorală a fost permisă prin lege în ajunul, dar și în ziua votării. Agitația electorală era interzisă doar la intrarea și în incinta secțiilor de votare. 

Potrivit Constituției Republicii Moldova mandatul deputaților este de patru ani, socotiți de la data ultimelor alegeri ordinare. Chiar și așa, la doi ani diferență de la alegerile ordinare, în țară au loc alegerile anticipate.

Cum au fost declanșate alegerile parlamentare anticipate

Totul a început după ce fostul premier Ion Chicu a anunțat despre demisionarea Guvernului său, președintele Maia Sandu a înaintat-o pe Natalia Gavrilița la funcție de prim-ministru. Atunci, niciun deputat din forul legislativ nu a votat pentru susținerea candidatului la funcția de prim-ministru propus de Maia Sandu, dar și a echipei de miniștri prezentată de Natalia Gavrilița.

Totodată, în cadrul ședinței Parlamentului din data de 11 februarie, deputatul PSRM Corneliu Furculiță a anunțat formarea unei majorități în Legislativ din care făceau parte socialiștii, Platforma Pentru Moldova, dar și deputații neafiliați Nichiforciuc, Andronache și Oleinic.

Noua majoritate anunțată avea 54 de deputați a fost numită Platforma Parlamentară pentru Moldova. Tot în acea zi, majoritatea creată a propus propriul candidat la funcție de premier, și anume pe fostul ministru al Finanțelor, Mariana Durleșteanu. Șeful statului a refuzat să o nominalizeze și a înaintat-o repetat la funcția de premier pe Natalia Gavrilița.

În data de 23 februarie, Curtea Constituțională a decis că decretul de înaintare repetată a lui Gavriliță este neconstituțional. Ulterior, după consultările cu fracțiunile parlamentare, Maia Sandu l-a propus la funcția de premier pe Igor Grosu, motivând că nu a fost propus un candidat comun.

Ulterior, PSRM și Platforma Pentru Moldova, alături de câțiva deputați neafiliați, au format o nouă majoritate parlamentară, care l-au înaintat la funcția de prim-ministru pe ambasadorul Republicii Moldova în Rusia, Vladimir Golovatiuc.

Apoi, Înalta Curte a decis că decretul de desemnare a lui Igor Grosu la funcția de prim-ministru al Republicii Moldova este constituțional. 

În ziua de 12 februarie, atunci când Grosu trebuia să-și prezinte echipa de guvernare, deputații au boicotat ședința plenară și au refuzat să examineze programul de guvernare și echipa candidatului desemnat de șeful statului pentru funcția de premier. 

Ulterior, în data de 28 aprilie, șeful statului a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate pentru 11 iulie. 

Amintim că pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova