Ambiții turcești: Canalul Istanbul - o amenințare pentru Flota Rusă?

Noul megaproiect, care va uni Marea Marmoră și Marea Neagră, canalul “Istanbul” a fost lansat. Acesta urmează să devină o alternativă Bosforului și, probabil, va aduce venituri enorme la buget.

MOSCOVA, 29 iun – Sputnik, Sofia Melniciuk, Xenia Melnikova. Însă acest entuziasm nu este împărtășit de mai multă lume: ecologiștii au temeri că acesta ar putea să aducă mai multe daune decât beneficii. Alte state sunt îngrijorate de respectarea doctrinei Montreux și a angajamentelor turcești în Marea Neagră. În ce măsură acest proiect ar putea afecta navele rusești, aflați într-o analiză RIA Novosti.

Cel mai mare în istorie

“Astăzi deschidem cea mai nouă pagină în dezvoltarea Turciei, punând prima piatră la edificarea podului peste canalul Istanbul”, a anunțat festiv Erdogan. – Îmi doresc să aducă beneficii orașului, Turciei, întregului nostru popor”.

Toate studiile necesare, inclusiv privind impactul construcției asupra mediului ambiant, au fost efectuate, a susținut șeful statului. În jurul strâmtorii vor apărea zone rezidențiale, parcuri, obiective turistice, zone de dezvoltare a tehnologiei.

„Istanbul” va desconcentra traficul pe Bosfor, care în ultimii ani a devenit tot mai periculos pentru oraș. Capacitatea optimă de trecere prin canale este de 25 mii de nave pe an. Dacă nu vor apărea rute alternative, atunci spre 2050 fluxul se va tripla. “Anual 45 de mii de nave trec prin Bosfor. Fiecare vas mare comportă un risc. Acestea duc diverse încărcături, orice avarie va deveni o amenințare, poate provoca incendii și distrugeri, inclusiv a patrimoniului cultural”, a explicat Erdogan.

Astfel de cazuri sunt frecvente: ultima oară circulația prin Bosfor a fost stopată la sfârșitul lunii mai după ce echipa unui cargo a pierdut controlul asupra vasului.

Pentru realizarea proiectului “Istanbul” urmează să fie alocate în decurs de șase ani peste 15 miliarde de dolari, o parte din sumă, probabil, vor fi atrase din afara țării, cum ar fi din Qatar. În urma vizitelor în Doha, Erdogan revenea adesea cu acorduri de investiții în valoare de mai multe miliarde. Proiectul se va răscumpăra în 15 ani: câștigul prognozat este de un miliard de dolari pe an.

E cea mai grandioasă inițiativă de infrastructură din istoria Turciei: canalul va avea o lungime de 45 de kilometri, cu 15 mai multe decât Bosfor. Lățimea minimă va constitui 275 de metri, de două ori mai mult decât strâmtoarea. Capacitatea de trece a noului canal va fi de 185 de vase pe zi, în timp ce a Bosforului este de 118-125.

Erdogan vorbește de noua arteră de zece ani. Însă nu toată lumea este entuziasmată de noua megaconstrucție. Împotrivă, spre exemplu, se pronunță primarul Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, care a cerut chiar organizarea unui referendum. Sunt îngrijorați și ecologiștii: Marea Neagră s-ar putea înnămoli, iar în Marea Marmoră va fi afectat ecosistemul. Nu sunt excluse și cutremure. Este amenințată și asigurarea cu apă a Istanbulului – canalul va înghiți rezervele de apă.

O amenințare din direcția mării

O altă problemă este soarta doctrinei Montreux, care reglementează trecerea în Marea Neagră prin strâmtorile Bosfor și Dardanele. Potrivit documentului, acestea sunt libere pentru vasele comerciale și Turcia nu le poate taxa.

Însă Turcia poate controla circulația navelor militare ale statelor din afara regiunii Mării Negre: acestea nu se pot afla în Marea Neagră mai mult de trei săptămâni, iar suma tonajelor lor nu poate depăși 45 mii de tone.

În aprilie declarațiile tari despre o posibilă retragere a țării din acord au fost umbrite de știrile despre arestarea amiralilor, care au semnat o scrisoare deschisă împotriva unei astfel de evoluții. Președintele Erdogan s-a grăbit să asigure: convenția va rămâne în vigoare. Cu toate acestea, canalul „Istanbul” va permite ocolirea prevederilor înțelegerii.

Turcia propune un concept interesant: “Istanbul” nu contravine Convenției Montreux și totodată sporește autoritatea țării, susține într-o declarație pentru RIA Novosti, Vladimir Avatkov, cercetător principal, Institutul Național de Cercetări pentru Economia Mondială și Relații Internaționale al Academiei Ruse de Științe "E.M. Primakov", profesor asociat al Academiei Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe din Rusia. “Cu alte cuvinte, autoritățile turce vor să spună că proiectul nu are nicio tangență cu convenția și, în esență, nu i se supune, pentru că această construcție este una artificială. E un alt canal, care în perspectivă poate deveni o amenințare pentru doctrina Montreux”, explică expertul.

Construcția nu este privită cu ochi buni nici de statele de la Marea Neagră, cu excepția Ucrainei și Georgiei, care și-ar dori o prezență mai mare a alianței politico-militare occidentale, spune Amur Gadjiev, cercetătorul sectorului Turcia a Institutului de orientalistică a Academiei de Științe și directorului Centrului de Studiere a Turciei contemporane.

Turcia și-ar dori ca acest proiect să devină atrăgător pentru statele Occidentale. Totodată, României, Bulgariei și Greciei nu îi este pe lac această perspectivă. “Rusia la fel nu își dorește provocări la țărmul Crimeii, luând în considerație incidentul cu nava britanică. Moscova nu-și dorește ca statele din afara regiunii, în special cele din NATO, să obțină posibilitatea de a ocoli convenția, asigurându-și o prezență militar-navală în bazinul Mării Negre”, a adăugat Gadjiev.

SUA, Marea Britanie și alte state de frunte ale NATO au o altă părere: prevederile doctrine Montreux sunt învechite și așa cum menționează expertul, încearcă să-și sporească numărul navelor în Marea Neagră.

Nuanțele juridice

Temerile că prin noul canal ar putea intra în Marea Neagră navele NATO sunt lipsite de temei, consideră orientalistul și publicistul Andrei Ontikov: “Indiferent dacă e vorba de canalul Istanbul sau oricare al canal, doctrina Montreux vizează nu doar Bosfor și Dardanele, ci prezența vaselor din afara regiunii în Marea Neagră. Adică, chiar dacă portavioanele americane vor ajunge aici prin canalul Istanbul, acest lucru oricum va fi o încălcare a convenției”.

Însă speculațiile ar putea deveni posibile în cazul unei înrăutățiri a relațiilor ruso-turce. “Probabil, ar fi nevoie de a aproba prin documente niște prevederi legate de exploatarea noului canal”, conchide Ontikov.

În orice caz, doctrina Montreux servește în primul rând Turciei. Aceasta a fost concepută pentru a proteja interesele Ankarei, subliniază Pavel Gudev, specialist în drept maritim, cercetătorul Centrului pentru Studii din America de Nord din cadrul Institutului Național de Cercetări pentru Economia Mondială și Relații Internaționale al Academiei Ruse de Științe.

Totodată, modificarea prevederilor în document e un proces dificil. “E nevoie de o conferință internațională, trei sferturi din voturi pro, ceea ce e un scenariu fantezist. Rusia niciodată nu va accepta, dar și alți participanți se vor opune”, consideră Gudev. “Turcia nu se va retrage din convenție în mod unilateral, însă poate să procedeze mai machiavelic: să înceteze controlul asupra circulației navelor militare, să admită încălcări. Atunci alții vor considera că regimul convenției se erodează și e nevoie de anumite schimbări”.

Deocamdată îngrijorările legate de doctrina Montreux nu sunt întemeiate, dar și la nivelul cel mai înalt se declară că orice revizuire a ei este exclusă. Însă Turcia are capacitatea de a recurge la manipulări, pentru că statutul noului canal nu este reglementat în niciun fel. Dezbaterile în sine vorbesc despre faptul că Ankara tinde să devină un jucător mult mai important nu doar în regiune, dar și pe arena internațională. Prin urmare, ambițiile liderilor turci trebuie să fie urmărite cu mare atenție.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova