Mai mulți experți în drept constituțional se întreabă care ar putea fi hotărârea CCM de luni, după ce magistrații au respins cererea de suspendare a Decretului prezidențial, privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru, dar au admis examinarea sesizării. Experții în drept sunt de părere că hotărârea CCM de luni ar putea fi una care să împace părțile, una solomonică, iar asta ar însemna, pe undeva, că alegerile parlamentare anticipate nu sunt de dorit. Firul evenimentelor, spun constituționaliștii, ne duce la situația că Președintele Maia Sandu dorește sau nu, va avea încă o întâlnire cu fracțiunile parlamentare, pentru a a-i întreba pe deputați ce facem cu acest Parlament.
Mai mulți experți sunt de părere că eșuarea celor două tentative la investirea Guvernului nu ar constitui un temei pentru dizolvarea Parlamentului, iar hotărârea de luni a CCM ar putea să le sugereze actorilor politici că se va lăsa o portiță și pentru actuala majoritate parlamentară. Curtea ar putea să spună că ea a fost constituită într-un termen legal, adică în intervalul de 3 luni, cu scopul de a rezolva criza politică, iar dacă investirea Guvernului Grosu eșuează actorii politici vor reveni la discuții cu o majoritate parlamentară pe față, cu acte în regulă. Tot Curtea ar putea să sugereze actorilor politici că termenul de 23 martie nu este unul bătut în cuie, după care obligatoriu să intevină dizolvarea Parlamentului, iar magistrații constituționali vor acorda actorilor politici 7 zile pe care CCM le-a utilizat examinând decretul privind desemnarea candidatului Gavrilița.
Fostul Președinte al Curții Constituționale Alexandru Tănase spune că va depinde foarte mult care este intenția Președintelui, în cazul în care Maia Sandu dorește cu adevărat să investească un Guvern, la modul real, nu unul mimat, butaforic, în acest caz Curtea ar avea argumente să mențină legalitatea acestui decret și procedura începută să fie dusă până la capăt. Ori, dacă, spune Tănase, Curtea, per contrario, va constata că sunt utilizate instrumente constituționale într-o manieră inadmisibilă, contrar spiritului Constituției, este absolut evident că ar putea interveni și o altă soluție.
„Deocamdată nu avem o speță judiciară în acest sens pentru a vedea care ar putea fi finalitatea în asemenea situații. Comunicarea pe care o oferă la ora actuală instituția prezidențială este mai mult prin lozinci, sloganuri, mesaje care vin prin intermediul breefingurilor și ele toate sunt în limbajul ăsta de lemn, în care nu oferă prea multe detalii pentru a-ți da seama care sunt adevăratele intenții ale Președintelui”, a menționat Tănase.
El este de părere că cei care insistă pe scenariul anticipatelor trebuie să înțeleagă o chestiune fundamentală că, de fapt, Curtea Constituțională ar putea să nu fie de acord cu dizolvarea Parlamentului și în acest sens există un argument foarte pertinent.
„ Dizolvarea Parlamentului este o sancțiune impusă Legislativului pentru incapacitatea sau nedorința de investi un Guvern, ori noi nu avem la ora actuală elementul acesta. Parlamentul vrea, dorește să investească un Guvern propriu, fie minoritar, fie unul de uniune națională, sunt mai multe opțiuni și nu se știe dacă Curtea ar accepta acest argument pentru a dizolva Parlamentul. Dizolvarea nu este o acțiune la discreția Președintelui care poate avea rațiuni politice, dizolvarea Parlamentului poate surveni doar ca o sancțiune pentru Parlament în cazul în care el nu poate investi un Guvern”, a declarat Tănase.
Fostul Președintee al CCM mai spune că data de 23 martie nu ar fi una bătută în cuie, când după expirarea acestui termen, ar putea surveni dizolvarea Legislativului, chiar dacă acesta a epuizat două tentative de a investi un Guvern.
„S-ar putea ca CCM să aibă o altă părere, dar personal cred că nu s-au epuizat toate posibiltățile, iar o hotărâre a CCM din anul 2013 spune că acest termen de trei luni se aplică la situația când Parlamentul n-a fost capabil să investească un Guvern, dar nu se aplică, aceste trei luni, la situația când Parlamentului nu i s-a oferit posibilitatea să investească un Guvern, de aceea, Curtea ar putea să nu constate circumstanțele de dizolvare”, a concluzionat Alexandru Tănase.
CCM a respins cererea de suspendare a Decretului Președintelui Republicii privind desemnarea premierului, dar a declarat admisibilă sesizarea și a stabilit examinarea dosarului pentru data de 22 martie, 2021.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
