Moștenirea: Cele mai importante modificări în Codul Civil

O dată cu apariția noului Cod Civil au fost introduse o serie de modificări esențiale, în special, la capitolul Moștenire. Despre cele mai semnificate schimbări am aflat de la parajuristul Maria Zugravu.

Codul Civil vechi a avut compartimentul Moștenire și anterior, însă noutatea prevederilor în prezent ține foarte mult de anumite instituții, cum ar fi statutul juridic concret al moștenitorului, dar și competența în materie de moștenire.

"Au fost modificate clasele de moştenitori legali. Astfel, din clasa I fac parte descendenţii defunctului (copii sau în absența lor: nepoții, strănepoții defunctului). Din clasa a doua de moştenitori legali părinţii defunctului şi descendenţii acestora (după caz: frații și surorile, nepoții de la frații și surorile defunctului). Din clasa a treia de moştenitori legali bunicii şi bunicile defunctului şi descendenţii acestora (după caz: unchii și mătușile, verișorii, nepoții de la verișorii defunctului). Soțul/soția nu mai este considerat primul successor, însă să nu uităm de bunurile în devălmășie", a explicat parajuristul.

De asemenea, potrivit Mariei Zugravu, a fost înlăturat termenul de acceptare a moștenirii, iarăși o instituție care era mult prea învechită și uneori interpretată în defavoarea moștenitorilor. În mare parte, s-au pus foarte multe aspecte pozitive pe instituțiile moștenirii, care sunt în beneficiul moștenitorului, pentru ca să dispară confuzia, dar și să se diminueze numărul mare de litigii la acest capitol.

Precizăm că, după 16 ani de la adoptarea ultimei versiuni a Codului Civil, pe 1 martie 2019 a fost modernizată infrastructura juridică națională conform tendințelor europene și internaționale.

Mai multe informații aflați din interviul audio atașat.

Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova