CHIȘINĂU, 23 feb - Sputnik. Domnica Manole a spus că decizia de marți a Curții Constituționale, în partea în care a declarat neconstituțional decretul Maiei Sandu de desemnare repetată a Nataliei Gavrilița la funcția de premier, s-a bazat pe hotărârea din 29 decembrie 2015 a CC, care s-a pronunțat atunci în această chestiune.
"În hotărârea din decembrie 1015, Curtea a mai reținut că nu există nici un motiv constituțional și democratic ca președintele Republicii Moldova să nu desemneze în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru persoana care se bucură de sprijinul majorității parlamentare formalizate, fie ea și adversă președintelui. Președintele Republicii Moldova trebuie să desemneze pentru funcția de prim-ministru candidatul car îndeplinește condițiile de desemnare și de numire și care se bucură de sprijinul acestei majorități parlamentare.", a mai declarat Manole.
"Marja discreționară a președintelui Republicii Moldova la desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru este limitată. În cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolut formalizată, președintele Republicii Moldova este obligat să înainteze sau să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, președintele este obligat ca după consultarea fracțiunilor parlamentare să desemneze un candidat la funcția e prim-ministru, chiar dacă fracțiunile nu sunt de acord cu propunerea sa", a mai declarat Domnica Manole.
Președintele CC spune că, în această situație, astăzi, Înalta Instanță a trebuit să verifice: 1. dacă candidatul pentru funcția de premier a fost înaintat de o majoritate parlamentară absolută, formalizată și 2. dacă președintele Republicii a desemnat candidatul pentru funcția de prim ministru desemnat de respectiva majoritate parlamentară.
"Cu privire la cel de-al doilea aspect, Curtea a observat că Președintele Republicii nu a desemnat candidatul pentru funcția de Prim-ministru înaintat de majoritatea parlamentară absolută formalizată. În jurisprudența sa, Curtea a reținut că președintele Republicii poate evalua calitățile, competenta, experiența şi, în fond, capacitatea candidatului propus de majoritatea parlamentară să conducă Guvernul şi să-şi atragă sprijinul politic al majorității parlamentare. În această cauză, la emiterea Decretului, Președintele Republicii nu a contestat calitățile personale și profesionale ale candidatului propus de majoritatea parlamentară. Obiecțiile Președintelui Republicii au fost îndreptate spre deputații care au susținut candidatul pentru funcția de prim-ministru", a constat președintele Înaltei Instanțe.
În concluzie, a precizat Domnica Manole, "Curtea a observat caracterul deficitar al cooperării loiale dintre Președintele Republicii și deputații în Parlament în cadrul celei de-a doua runde de consultări privind desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru".
Totodată, a menționat ea, "președintele Republicii Moldova și deputații din Parlament trebuie să manifeste un comportament constituțional loial și să dea dovadă de respect reciproc în vederea asigurării unei cooperări esențiale procesului de investire a unui Guvern și, implicit, bunei funcționări a statului".
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
