În ultimele trei decenii, cea mai evidentă dezvoltare a înregistrat-o infrastructura logistică, în opinia expertului pe probleme de infrastructură și transport Oleg Tofilat. Aeroportul Internațional Chișinău a fost modernizat, iar drumurile au devenit în mod evident mult mai bune.
„Aeroportul precis este mult mai bun, încă din 2002. Drumurile generalmente sunt mai bune – probabil, de aceea că pe timpurile sovietice nu excelau în calitate”, a comentat expertul.
Infrastructura feroviară – în stare proastă, cea navală – salvată de Portul Giurgiulești
„Într-o stare mult mai proastă” este infrastructura feroviară, în opinia lui Oleg Tofilat. Menționăm aici că transportul feroviar de pasageri este într-un trend de scădere de mai mulți ani. Potrivit expertului, acesta este un proces natural - pasagerii migrează din trenuri în avioane, pe cursele lungi, și în autoturisme și autobuze, pe „cursele domestice”.
În ultimii 30 de ani, „transportul naval intern a degradat, în schimb avem Portul Internațional Giurgiulești, care este un nod deosebit de important pentru comerțul internațional al Republicii Moldova”, a spus expertul.
Precizăm că în Republica Moldova activează câțiva agenți economici care prestează servicii în domeniul transportului naval pe plan intern și pe plan international: Instituția Publică „Căpitănia portului Giurgiulești”, Întreprinderea de Stat „Portul Fluvial Ungheni”, Întreprinderea de Stat „Registrul Naval” și Întreprinderea de Stat „Bacul Molovata”.
În afara acestor agenți economici cu capital de stat, prestează servicii în domeniul transportului naval intern și câțiva agenți economici cu capital privat, cel mai mare fiind „Danube Logistics” SRL, care este operatorul „Portului Internațional Liber Giurgiulești”.
Infrastructura socială – la pământ, iar cea informațională – la mare altitudine
O dezvoltare spectaculoasă, grație dezvoltării tehnologiilor moderne pe plan global, a avut-o infrastructura informațională a Republicii Moldova, a adăugat expertul.
„Infrastructura informațională a apărut de la zero. Cu 30 de ani în urmă era un mare succes să ai telefon acasă, mai ales în sate. Astăzi avem acoperire universală cu telefonie mobilă și cu internet”, a constatat Oleg Tofilat.
Infrastructura urbană, culturală și sportivă - cel mai prost nivel
„Cel mai rău stăm cu infrastructura urbană și cea culturală”, potrivit expertului.
Infrastructura urbană include apeductele, canalizarea, evacuarea deseurilor, la care pot fi adăugate parcurile, scuarurile, havuzurile și alte locuri publice, iar cea culturală cuprinde muzeele, sălile de teatru, de concert, de sport, a precizat Oleg Tofilat.
Nici în anii ’80 ai secolului trecut nu era foarte avansată infrastructura urbană a Moldovei, „dar acum chiar e jalnic”, a apreciat expertul.
Infrastructura sportivă în speță - stadioane, bazine, săli de sport, terenuri de sport – de asemenea se află la un nivel „jalnic”, în opinia lui Oleg Tofilat.
Infrastructura industrială – greu de evaluat
Cât de mult s-a dezvoltat în ultimele trei decenii infrastructura industrilă a Moldovei?
„Infrastructura industrială – îmi este greu să spun. S-a construit câte ceva în industrie, dar acele fabrici și uzine din anii ’80 au cam dispărut totalmente”, a menționat Oleg Tofilat.
Notăm că Guvernul a elaborat Strategia de industrializare a Republicii Moldova până în anul 2030. La începutul acestui an, reprezentanții mediului de afaceri din sectorul industrial au fost invitați la o discuție despre proiectul în cauză. Strategia presupune, în speță, retehnologizarea întreprinderilor, atragerea investițiilor externe și interne în industrie, dezvoltarea regiunilor, creșterea ponderii angajaților în domeniul industriei.
Infrastructura agricolă – în degradare profundă
Despre infrastructura agricolă, Oleg Tofilat a spus că aceasta „ar face competiție cu cea sportivă la profunzimea degradării”, a fost de părere expertul.
Subliniem că o problemă majoră pentru agricultură este lipsa sistemelor de irigare. Lipsa posibilităților de irigare a câmpurilor reduce dramatic recoltele care pot fi obținute de agricultorii moldoveni, mai ales în anii cu secetă prelungită.
În luna februarie, Ministerul Agriculturii a constatat că o soluție viabilă pentru reabilitarea stațiilor de irigare ar fi transmiterea lor în gestiunea asociațiilor Utilizatorilor de Apă din localități. Guvernul a îndemnat autoritățile locale să înființeze asemenea asociații.
Dacă la începutul anilor `90 ai secolului trecut în Moldova erau irigate aproximativ 300.000 de hectare, în 2019 erau irigate doar 4.000 de hectare, potrivit informațiilor oferite pentru Sputnik de conducerea Agenției „Apele Moldovei”.
Precizăm, în context, că sistemele de irigare sovietice erau proiectate pentru o rază mare de acțiune – pentru câmpurile colhozurilor și sovhozurilor. După ce pământurile au fost împărțite în loturi mici și atribuite oamenilor, sistemele puternice respective nu mai trebuiau nimănui. Atât doar că vechile sisteme de irigare au fost demontate, duse la „fier vechi”, dar crearea unor noi sisteme de irigare a fost o misiune peste puterile statului moldovean și ale deținătorilor de loturi de pământ.
Modernizarea infrastructurii necesită „multă muncă și multă răbdare”
„Ar urma să ne mobilizăm cu toții în a moderniza infrastructura - să identificăm necesitățile, să atragem finanțare, să implementăm proiectele. Aceasta înseamnă multă muncă și multă răbdare”, a menționat Oleg Tofilat.
În opinia expertului, actuala criză provocată de pandemia cu COVID-19 „ne arată că nu putem continua ca înainte”, pentru că riscăm să degradăm ca societate.
Cât de bună este calitatea vieții pe care ne-o oferă actuala infrastructură a Republicii Moldova? Oleg Tofilat a evitat să dea o apreciere tranșantă în răspunsul său, dar a menționat că „putem mult mai bine” și că speră „să și vrem”.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
