Probabil, într-o societate ideală, construită conform modelului „Utopiei” lui Moro, problemele de sănătate publică domină întotdeauna asupra oricăror altor probleme. De fapt, ce ar putea fi mai valoros pentru un stat decât o persoană? Și ce poate fi mai important pentru o persoană decât sănătatea?
Nu este nimic, răspundeau cu fermitate filosofii și specialiștii în etică. Același lucru era repetat și de politicieni, personalități publice și funcționari de stat. Nimic nu este mai de preț pentru ei decât oamenii - oamenii noștri dragi, minunați, iar aceasta este cea mai mare valoare morală.
Cu toate acestea, acum, în iunie 2020, filozofii ar fi trebuit să-și strângă notițele și să se retragă spre cel mai apropiat și confortabil butoi, urmând exemplul lui Diogene. Realitatea crudă a refuzat din nou să se conformeze idealului. După două luni de carantină, s-a dovedit că există o mulțime de lucruri care erau mult mai scumpe decât sănătatea publică. De exemplu, problema economică, monetară.
"Ajunge atâta carantină"
Acțiunile de protest ale antreprenorilor care cer să fie relaxate restricțiile și petițiile părinților care îndeamnă autoritățile să redeschidă grădinițele pentru că cei care muncesc nu au cu cine să-și lase copiii sunt doar câteva dintre cele mai vizibile exemple de atitudini publice, care sunt formulate simplu: ”Ajunge atâta carantină, trebuie să câștigăm un ban de pâine”.
Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP), judecând după declarațiile emoționante ale reprezentanților acesteia, își pierde pur și simplu cumpătul în aceste zile. Potrivit medicilor, redeschiderea piețelor, a unităților alimentare și, în general, abolirea majorității restricțiilor antiepidemice au fost interpretate greșit de către populație.
Oamenii se comportă de parcă epidemia în sine ar fi fost „anulată” odată cu starea de urgență. Și nu este clar, ori nimeni nu mai crede în coronavirus (ceea ce este îndoielnic, având în vedere că medicii bombardează populația cu statistici COVID-19 în fiecare zi) sau au lăsat-o baltă și consideră epidemia un rău mai mic în comparație cu pierderea veniturilor. Poate că trecem și peste asta.
Acest lucru este valabil și în cazul antreprenorilor din sectorul HoReCa, care în ultimele săptămâni de stare de urgență au făcut pur și simplu presiune asupra Guvernului, cerând permisiunea de a relua activitatea.
”Nu putem să facem borș cu prețul sănătății oamenilor”, a declarat recent șeful ANSP, Nicolae Furtună în cadrul unei emisiuni televizate. Și imediat a fost mustrat de unul dintre antreprenorii pe Facebook: ”Nu scuipa în borșul altuia [...] Să lovești într-un domeniu care și așa e la pământ, este lipsit de etică și poate chiar și de bun simț”.
Și aici devine foarte clar - ei bine, da, industria este epuizată, nimeni nu polemizează, pierderile sunt uriașe, pierderile sunt monstruoase. Dar de ce să pretindem că nu există epidemie? Sau poate că acest guvern, împreună cu OMS, au inventat întreaga epidemie pentru a face rău în mod deliberat businessului și a pune sarcini inutile pe umerii populației? Nu mai e mult până vom ajunge la speculații pe marginea „conspirației companiilor farmaceutice” și „turnurilor 5G”.
Război pe două fronturi
De fapt, aceste replici dure se aud deoarece antreprenorii din sectorul întreprinderilor mijlocii și mici sunt în pragul disperări. Mai ales în sectorul serviciilor, care în Moldova reprezintă partea leului din PIB. Și, probabil, coronavirusul le pare într-adevăr un rău mai mic în comparație cu riscul ruinării. Întrebarea ce e mai important „sănătatea sau economia” în accepțiunea lor a fost transformată în „economie sau moarte”.
Însă nici statul nu se afla într-o situație mai bună în acest sens și nu este vorba doar de cel moldovenesc.
Până către sfârșitul lunii mai, toate țările europene așteptau cu nerăbdare să vadă cine va fi primul care va risca să anuleze carantina și interdicțiile? Și a fost suficient ca prin barajul construit de epidemiologi să se strecoare primele ”firicele” de relaxări, ca după asta fluxul să nu mai poată fi oprit. Valul de anulare a restricțiilor s-a rostogolit rapid peste toată Uniunea Europeană, economia căreia înregistra pierderi uriașe în fiecare zi.
Uneori se pare că perceperea termenului „epidemie” de către oamenii de stat diferă radical de cea medicală și sună cam așa: ”Epidemia durează până când țara rămâne fără bani”. Chiar și țările bogate din UE se pare că au avut rezerve doar pentru două luni - după care activitatea economică a început să revină în direcția pre-epidemică, de parcă virusul ar fi devenit mai puțin periculos decât a fost la început. Țările cele mai sărace, inclusiv Moldova, s-au menținut până la urmă - dar chiar și ele au fost nevoite să se predea și să „slăbească șurubul”, fără a aștepta o victorie finală completă asupra virusului.
Iar mai departe, potrivit epidemiologilor, urmează să ne confruntăm cu cel de-al doilea val de coronavirus, care, sperăm, îl vom întâmpina deja bine pregătiți. Pregătiți inclusiv economic. După cum a demonstrat practica, lupta împotriva epidemiei este într-o măsură foarte mare o problemă economică.
Opinia autorului ar putea să nu coincidă cu cea a redacției.
Fii la curent cu toate știrile din Moldova și din lume! Abonează-te la canalul nostru din Telegram >>>
Privește Video și ascultă Radio Sputnik Moldova
