S-a pocăit pentru URSS. Ce și-a asumat Zelenski în Polonia

De ce Varșovia susține afirmațiile oficialilor de la Kiev despre vina URSS în declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial și ridicarea lui Petliura la rangul de erou național.

Analiză de Anton Lisițîn.

Aflându-se în Polonia, președintele Ucrainei, Vladimir Zelenski, a declarat că URSS este unul din cei care se fac vinovați de declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. De asemenea, el a accentuat că prizonierii din lagărul de concentrare Auschwitz au fost eliberați de diviziile Jitomir și Lvov. Declarațiile scandaloase au fost acoperite de efectul propunerii făcute de Kiev președintelui polonez, Andrzej Duda. Ce va primi Varșovia de la vecinul său, aflați în materialul RIA Novosti.

Eroul pogromurilor

În prima zi a evenimentelor comemorative, președintele polonez a spus că participanții la ceremonia de Auschwitz aduc „un omagiu tuturor celor șase milioane de evrei care au murit în acest lagăr și în altele, în ghetouri, locurile de execuții”. Adresându-se întregii lumi, el a amintit despre Armata Roșie și chiar despre prizonierii sovietici, care s-au aflat printre victimele lagărului. Apropo, Emmanuel Macron, într-un discurs rostit la Paris, de asemenea a menționat “curajoșii ostași ai Armatei Roșii, care au pătruns prin sârma ghimpată pe teritoriul lagărului de concentrare”. “Pe atunci ei nu știau că pășesc pe cenușa unui mare mormânt colectiv, unde au decedat peste un milion de oameni”, a adăugat președintele Franței. Însă omologul ucrainean al lui Duda și Macron, vorbind în fața supraviețuitorilor lagărului, a evitat să-i menționeze pe soldații Armatei Roșii.

A doua zi, și liderul polonez și-a schimbat retorica. Adresându-se președintelui ucrainean, el a ținut să menționeze punctele de tangență între Kiev și Varșovia: „Am propus domnului președintele să cinstim memoria soldaților polonezi și ucraineni, care în 1920 au opus rezistență ofensivei bolșevice. Pe de o parte, au luptat împotriva bolșevicilor ostașii polonezi, pe care uneori îi numim figurat „soldații lui Piłsudski”, pe de altă parte, au existat Petliura și luptătorii lui”.

Președintele polonez nu în zadar l-a menționat pe Simon Petliura. Acest personaj istoric este foarte comod pentru Varșovia. În 1918, în Galiția și Volîn a fost proclamată Republica Populară Ucraineană de Vest, care ulterior a fost invadată de armata poloneză. Însă în ianuarie 1919 Republica Ucraineană Populară de Vest a reușit să încheie un “Act Zlukî” (de unire) cu directoriul Republicii Populare Ucrainene. În prezent, oficialitățile de la Kiev sărbătoresc pe 22 ianuarie acest eveniment prin așa-numita „Zi a Sobornicității”. Însă ulterior evenimentele au evoluat dramatic pentru naționaliștii ucraineni. Trupele Republicii Populare Ucrainene au atacat unitățile Armatei Roșii și Forțele Armate ale Sudului Rusiei, conduse de Denikin. În aceste condiții, Republica Populară Ucraineană de Vest a denunțat “Act Zlukî”, trecând de partea albgardiștilor. Șeful directoratului Republicii Populare Ucrainene, Petliura, a recunoscut dreptul Poloniei asupra Volîn și Galiția. Până în prezent în Ucraina acest pas este considerat o trădare națională.

Viața lui Petliura s-a încheiat destul de simbolic. Fostul șef al directoratului ucrainean a fost ucis în timp ce se afla în exil la Paris de către Sholom Schwartzbard, care s-a răzbunat pe dictator pentru pogromurile împotriva evreilor. Justiția franceză l-a achitat pe Schwartzbard.

Însă Zelenski nu l-a contrazis pe Duda când acest a propus cinstirea unui astfel de erou și, drept răspuns, a încercat să sublinieze rolul Ucrainei în eliberarea prizonierilor de la Auschwitz. “Nu-i vom uita niciodată pe toți soldații batalionului 100 de asalt al diviziei Lvov, care au intrat în lagăr, fiind conduși de evreul din Poltava Anatoli Șapiro. Împreună cu luptătorii diviziei 322 a Primului Front Ucrainean, ei au eliberat lagărul”, a accentuat șeful statului ucrainean.

Ambele divizii, care în opinia autorului discursului lui Zelenski, au o legătură directă cu Ucraina, în realitate, au fost formate în regiunile Gorki și Vologda. A se menționa că în timp ce Zelenski participa la evenimentele de la Auschwitz, în Ucraina erau aduse onoruri unei alte divizii din Lvov. La Ivano-Frankivsk a decedat ultimul veteran al diviziei SS „Galicina”, Mihail Mulîk. Și el a fost un prizoneri al lagărelor, însă ale celor sovietice, a menționat presa ucraineană. Persoana oficială, primarul orașului Ivano-Frankivsk, Ruslan Marținkiv, și-a exprimat condoleanțe în legătură cu decesul fostului membru SS.

Apropo, ideea “ucrainenilor care au eliberat prizonierii lagărului de la Auschwitz” a fost propusă în anul 2015, când funcția de prim-ministru al Ucrainei era deținută de Arseni Yațeniuk.

“Acum 70 de ani ostașii din Jitomir și Lvov, aflați în componența Primului Front Ucrainean, au eliberat de naziști unul din cele mai oribile lagăre ale celui de-Al Doilea Război Mondial - Auschwitz”, a relatat el.

Tot atunci ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Grzegorz Schetyna, și-a susținut colegul ucrainean. Într-un interviu oferit presei, el a declarat că “în acea zi de ianuarie acolo se aflau soldații ucraineni, ei au deschis porțile lagărului și i-au eliberat pe prizonieri”.

„Complotul regimurilor”

Însă cele mai scandaloase declarații ale lui Zelenski nu au fost cele legate de divizia Lvov, ci despre motivele declanșării celui de-Al Doilea Război Mondial. “Polonia și poporul polonez au fost primii care au resimțit complotul regimurilor totalitare. Acest lucru a dus la declanșarea războiului și a permis naziștilor să lanseze mașinăria mortală a Holocaustului”, a declarat Zelenski.

Această dorință de a-i face pe plac lui Duda ar putea fi motivate de scandalul provocat de discursul lui Zelenski ceva mai devreme. În Ziua Sobornicității (unității naționale) el și-a felicitate țara și a amintit că în perioada războiului civil “o mare parte a teritoriului Gaiției a fost ocupată de trupele poloneze, Nordul Bucovinei de români, iar Transcarpatia a trecut în componența Cehoslovaciei”.

Varșovia și Praga au trecut cu vedere mesajul lui Zelenski. Însă Bucureștiul, potrivit presei românești, a cerut explicații. Ambasadorul Ucrainei în România a justificat totul printr-o “traducere incorectă și interpretare greșită”, motiv pentru care fraza a fost citită ca “Nordul Bucovinei a fost ocupat de români”. “Aceste provincii istorice nu avea nicio suveranitate recunoscută internațional, iată de ce unirea lor cu alte state nu poate fi considerată o ocupație”, a explicat diplomatul.

Istoria Nordului Bucovinei este una sensibilă pentru România pentru că acest teritoriu făcea parte din Imperiul Austro-Ungar, însă în 1918 Bucureștiul a reușit să preia controlul asupra lui, iar apoi l-a pierdut în 1940. Uniunea Sovietică a inclus Nordul Bucovinei în componența RSS Ucraineană. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, trupele româneșt, împreună cu cele germane, au ocupat din nou această regiune, care apoi a fost preluată de sovietici în 1944. Istoricii români califică aceste evenimente drept o “ocupație sovietică”.

Însă tentativele Kievului de a copia discursul oficial al Poloniei nu au fost tratat cu înțelegere la Moscova. Purtătorul de cuvânt al președintelui Rusiei, Dmitriy Peskov, a declarat că Kremlinul nu este de acord în mod categoric cu declarația lui Zelenski despre cei care s-ar face vinovați de declanșarea războiului: „Președintele Ucrainei se solidarizează cu un punct de vedere al autorităților poloneze absolut greșit, în viziunea noastră. E o jignire pentru zeci de milioane de ruși și cetățeni ai statelor CSI, ai cărora părinți, bunei, rude și-au dat viața pentru eliberarea Europei, inclusiv Polonia, de fascism”.

Memoria comună, interzisă

Doctorul în istorie, Mihail Diunov, consideră că propunerea lui Duda, înaintată lui Zelenski, de a stabili un „dialog istoric” reprezintă în același timp “un trolling și un șiretlic”. “Pe de o parte, ucrainenii se pomenesc în postura de supuși ai polonezilor, care sunt nevoiți să lupte pentru stăpânul lor, iar menționarea acordului între Petliura și Polonia reprezintă o aluzie la condițiile acordului: recunoașterea frontierelor de Est ale Poloniei și perspectiva creării unei alianțe pro-poloneze Intermarium”, a amintit istoricul.

Diunov consideră că “amatorismul oamenilor care au ajuns la putere în Ucraina” ar putea avea repercursiuni asupra politicii. “Dacă vor promova idea acuzării URSS de declanșarea celui de-Al Doilea Război, atunci apare întrebarea firească – de partea cui se afla Ucraina atunci? Totodată, în 1991 a fost adoptată o lege cu privire la succesiunea Ucrainei, care rămâne una din temeliile pe care se construiește independența statului. Acolo se menționează expres că Ucraina este succesorul de drept al RSS Ucrainene și URSS-ului în ansamblu”, a subliniat interlocutorul.

O acceptare a logicii Varșvoiei ar putea duce Kievul la o concluzie logică, spune Diunov: „Orice tentativă de a acuza URSS de agresiune presupune includerea și Ucrainei printre cei care s-ar fac vinovați. Desigur, polonezii s-ar putea întreabă legitim: de ce ucrainenilor le aparținie Galiția și Volîn și oare nu ar fi timpul să ne gândim la întoarcerea acestor teritorii, dacă tot au fost dobândite în rezultatul unui complot cu Germania”.

Apropo, cu două zile până la discursul lui Zelenski, liderul partidului de guvernare în Polonia, “Dreptate și Justiție”, Jarosław Kaczyński, a declarat că executivul și-ar dori să primească compensații pentru daunele provocate în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial nu doar din partea Germaniei, dar și Rusiei.

“Zelenski are o poziție destul de consecventă. În Rusia se considera că schimbarea conducerii în Ucraina va duce la schimbarea vectorului politicii, însă acest lucru nu s-a întâmplat”, menționează directorul programelor internaționale ale Institutului Strategiilor Naționale, Yuri Solozobov.

“Ucraina își propune să-și construiască propria mitologie istorică, în centrul căreia se află ucrainenii. Potrivit legii decomunizării, adoptate de Poroșenko, “memoria comună” despre cel de-Al Doilea Război Mondial este interzisă, de facto. Zelenski continuă acest discurs naționalist, iar originea și viziunile lui nu au nicio relevanță. Există o ideologie de stat în Ucraina și aceasta este promovată activ indiferent cine se află la putere”, a mai adăugat el.

Solozobol explică de ce Varșovia susține ideologia Kievului la toate evenimentele naționaliștilor ucraineni. “Polonia s-a poziționat ca un avocat al Ucrainei, în realitate, e singura țară din Europa care doar a profitat de pe urma conflictului din 2014. Peste două milioane de ucraineni muncesc astăzi pentru dezvoltarea economiei poloneze. E foarte important pentru ambele părți. Iată de ce la Auschwitz Zelenski s-a prezentat anume din perspectiva la care se așteptau polonezii. Dacă în timpul lui Poroșenko au existat anumite neînțelegeri cu Polonia și un război pentru memoria istorică, acum vor exista niște relații pragmatice și o conciliere. Spre exemplu, se activează cooperarea Poloniei cu regiunile de Vest ale Ucrainei, care a fost blocată în perioada lui Poroșenko. Probabil, regiunile din Vestul Ucrainei,  nu se văd drept niște „Kresy Wschodnie” (provincii estice, n.r.) ale Poloniei, însă acest lucru nu contează. În programul partidului “Dreptate și Justiție” se menționează vectorul strategic al cooperării cu statele vecine, în componența cărora se află teritoriile ale Rzeczpospolita. Acest program este implementat activ”, avertizează interlocutorul RIA Novosti.

„Când Grzegorz Schetyna, acum cinci ani, vorbea despre ucrainenii care au eliberat Auschwitz-ul, a fost luat în râs. Pentru toată lumea era evident că e o absurditate. Acum a devenit clar că această afirmație nu a fost una accidentală. Deja nu e vorba de o glumă, ci o acțiune premeditată. În esență, aceasta este poziția oficială a Kievului și Varșoviei astăzi”, concluzionează Solozobov.

• Urmărește-ne pe rețelele de socializare:|Facebook |Twitter |VK|Odnoklassniki |Instagram
• Accesaţi aplicaţiile mobile pentru iPhone și Android