Congresmenii americani doresc să pedepsească Ankara pentru achiziționarea și desfășurarea de sisteme rusești de rachete antiaeriene. În pofida protestului exprimat de administrația președintelui SUA Donald Trump, Comitetul pentru Relații Externe al Senatului SUA a aprobat un proiect de lege pentru sancționarea Turciei pentru achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene S-400 și pentru invazia militară din nordul Siriei.
Proiectul de lege este susținut atât de democrați, cât și de republicani, în ambele camere ale Congresului. În caz dacă sancțiunile vor fi aprobate de Senat, președintele SUA va fi obligat să impună restricții împotriva ministrului turc al Apărării Naționale, Hulusi Akar, dar și altor persoane și organizații implicate în operațiunea militară din Siria. Administrația prezidențială va fi, de asemenea, obligată să impună sancțiuni în legătură cu achiziția de către Ankara a sistemului de rachete antiaeriene S-400, conform legii privind ”Combaterea adversarilor Americii prin intermediul sancțiunilor”. În viitor, Turcia ar putea rămâne fără o gamă largă de produse, servicii și tehnologii americane de apărare. Washingtonul a exclus anterior Ankara din programul de producere și achiziție a avioanelor de vânătoare F-35.
Donald Trump a adoptat o poziției moderată cu privire la aplicarea sancțiunilor și ia act de legitimitatea acțiunilor Turciei. Actualul președinte al Statelor Unite a amintit că Turcia dorea să achiziționeze sistemul de apărare aeriană american ”Patriot”, dar administrația Barack Obama le-a refuzat aliaților să achiziționeze acest sistem.
Turcia promite o acțiune de răspuns în cazul unor sancțiuni și nu intenționează să renunțe la S-400, chiar dacă acest proiect de lege va trece. Se pare că suntem în preajma unei furtuni geopolitice.
Răzbunarea Senatului Statelor Unite
Statele Unite consideră că Rusia este capabilă să folosească sisteme S-400 desfășurate pe teritoriul turc pentru a studia vulnerabilitatea avioanelor de vânătoare americane de generație a 5-a F-35. În acest sens, Washingtonul bănuiește Ankara de trădarea intereselor SUA și promite sancțiuni împotriva Turciei. Pentru început, a fost recunoscut genocidul armean.
La a patra încercare, Senatul american a aprobat o rezoluție prin care recunoaște drept genocid masacrarea armenilor de către turci în Imperiul Otoman, în 1915.
Purtătorul de cuvânt al administrației prezidențiale turce, Fahrettin Altun, a declarat: "Rezoluția nu va aduce nimic bun în relațiile dintre Turcia și Statele Unite. Va intra în istorie ca acțiuni iresponsabile și iraționale ale unor membri ai Congresului SUA împotriva Turciei".
Comentând posibilele sancțiuni, ministrul de externe Mevlut Cavusoglu a declarat: ”Membrii Congresului SUA ar trebui să înțeleagă că nimeni nu poate să-i impună Ankarei voia altuia”. Și a avertizat deja a doua oară, pe parcursul a șase luni, că Ankara ar putea pune problema privării Statelor Unite de posibilitatea de a folosi bazele aeriene Incirlik și Kürecik de pe teritoriul turc.
Gravitatea acestor intenții este confirmată de cuvintele președintelui turc Recep Tayyip Erdogan.
”Dacă este necesar, vom închide Incirlik și Kürecik ”, a declarat liderul turc pentru A Haber.
Este foarte probabil ca un astfel de proiect să fie pus în aplicare, deoarece Ankara exclude renunțarea la sistemul de rachete antiaeriene S-400 din Rusia și intenționează să încheie desfășurarea noului sistem de apărare aeriană până în aprilie 2020 (două divizii de apărare aeriană Triumph S-400 achiziționate de Turcia cu 2,5 miliarde de dolari reprezintă o contribuție serioasă la capacitate de apărare).
Hotărârea și lipsa de a atinge un compromis între părțile aflate în conflict promit o agravare a relațiilor turco-americane. Se pare că nu este o coincidență că The New York Times, cel mai mare ziar american, titrează: ”Turcia și Rusia reprezintă un pericol mai mare pentru trupele americane din Siria decât SI*.”
Riscul legat de bazele Incirlik și Kürecik
Cea mai dureroasă reacție la presiunea cinică a Washingtonului este că Ankara este gata să închidă bazele americane din Turcia, ceea ce va duce inevitabil la dezechilibre geopolitice în regiunea Orientului Mijlociu și nu numai. Dacă Ankara va închide cu adevărat bazele aeriene Incirlik și Kürecik pentru Forțele Aeriene a SUA, atunci americanii vor trebui să evacueze circa cincizeci de bombe nucleare americane B-61. Pentagonul are controlul deplin asupra acestei arme (aflate la baza Incirlik) și coduri de 12 cifre pentru utilizarea acestora din timpul Războiului Rece. Scoaterea bombelor B-61 de pe teritoriul turc este asociată cu o serie de dificultăți tehnologice și va însemna finalizarea efectivă a alianței dintre Washington și Ankara. The New York Times notează: într-o situație instabilă, bombele B-61 ar putea deveni ”ostatice” ale președintelui Erdogan.
Incirlik este cea mai mare bază turco-americană din Orientul-Mijlociu și are o importanță deosebită pentru operațiunile militare americane din Irak și Siria. Aici, în sudul provinciei Adana, există sedii, arsenale, echipamente de navigație radio și aeronavele tactice ale Forțelor Aeriene ale SUA care sunt gata de luptă. O pistă cu o lungime mai mare de 3 mii de metri permite aterizarea bombardierelor strategice.
La baza Kürecik (sud-estul Turciei, provincia Malatya) se află o parte a sistemului de apărare anti-rachetă NATO din Europa - un radar de avertizare timpurie împotriva rachetelor, care este deservit de experți ai Pentagonului. În Turcia, există zeci de instalații militare americane care ar putea fi afectate conform „principiului domino”.
Așadar, în Ankara este desfășurat sediul misiunii militare americane unite și a grupului de aviație. În total, în Turcia există aproximativ 2 mii 700 de militari americani în Turcia, care vor trebui să fie dislocate undeva. Cele mai complicate probleme militaro-politice și tehnologice sunt practic garantate pentru Washington.
Grecia și-a exprimat deja disponibilitatea de a desfășura baze militare americane pe teritoriul său, în cazul în care vor fi obligate să părăsească teritoriul Turciei. Cu toate acestea, crearea unei noi infrastructuri care să găzduiască un număr mare de personal militar și instalații va fi o sarcină deloc ușoară, nici rapidă și nici ieftină pentru Pentagon. De exemplu, baza militară americană de pe insula greacă Creta are o specializare restrânsă, este principala fortăreață a forțelor navale ale SUA și NATO din Mediterana. Mai mult, amplasarea bazei din Creta este și principalul teritoriu continental al Greciei situate la o mie de kilometri vest de baza Incirlik, iar această incomoditate a spațiului de operare nu poate fi înlocuită.
Dar identificarea unor alternative la avioanele de luptă americane de generația a cincea este o sarcină mai ușoară. Ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat pe 11 decembrie că Rusia ar putea oferi o alternativă la F-35, dacă SUA refuză să le vândă. După achiziționarea sistemului de rachete antiaeriene S-400, conducerea militară și politică a Turciei studiază caracteristicile avioanelor de luptă polivalente rusești de generația a cincea, Su-35, generația 4 ++ și Su-57.
Statul Islamic* – organizație teroristă interzisă în Rusia și Kazahstan.
