CHIȘINĂU, 10 dec – Sputnik. O situație cu care s-au confruntat numeroși moldoveni: cumpără de la piață cartofi care arată bine la exterior, iar acasă, curățindu-i, constată că în mare parte trebuie să-i arunce la gunoi, pentru că sunt afectați de boli și dăunători.
O boală a cartofilor importați este constatată cu întârziere
Problema calității cartofilor a fost discutată de Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) la sfârșitul săptămânii trecute, într-o ședință cu participarea importatorilor.
Potrivit specialiștilor ANSA, cartofii de import sunt afectați în proporție de aproximativ 95% de „putregaiul inelar al tuberculilor” (bacteria Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus), care compromite recolta în proporție de până la 100 de procente.
În această perioadă, Republica Moldova importă cartofi mai ales din Belarus, Federația Rusă și Ucraina.
Firește, importatorii nu aduc în mod voit cartofi de proastă calitate. Într-o primă perioadă, la momentul achiziției, cartofii nu par afectați de „putregaiul inelar” – doar analizele de laborator pot depista bacteria. Boala „se developează” în timpul transportării în depozite, până ce legumele ajung la consumator.
Care ar fi soluția? ANSA le-a recomandat importatorilor să nu cumpere cartofi din regiuni afectate de bacteria respectivă.
În intervalul 12 septembrie - 5 decembrie, ANSA a înăsprit monitorizarea importurilor de cartofi. Din 621 de probe examinate în laborator, doar 58 de probe au fost conforme standardelor de calitate. În perioada menționată, 24 de loturi de cartofi au fost returnate din vamă furnizorilor de peste hotare.
Câți cartofi importăm
În Republica Moldova este consumată anual o cantitate de peste 330 de mii de tone de cartofi. Producătorii moldoveni au capacitatea de a produce vreo 200 de mii de tone. În 2018, Republica Moldova a importat 54 de mii de tone de cartofi – pentru material săditor și pentru consum.
Aceasta, în condițiile în care producătorii moldoveni au recoltat 175 de mii de tone de cartofi (în scădere cu 13% față de 2017), iar gospodăriile casnice au produs, estimativ, 130-140 de mii de tone.
În primăvara anului 2019, în aprilie-mai, deficitul intern de cartofi a avut ca rezultat scumpirea acestora cu 82%, până la 35-40 de lei kg, conform datelor statistice oficiale.
La începutul anului 2019, 80% dintre cartofii importați în Republica Moldova au provenit din Belarus, în cantitate lunară de aproximativ 5,9 mii de tone.
În noiembrie, autoritățile fitosanitare de la Minsk i-au expediat ANSA o listă a producătorilor de cartofi alimentari din Belarus: firmele care au furnizat anterior loturi infestate cu bacteria Clavibacter michiganensis ssp. Sepedonicus erau marcate cu roșu.
Cartoful a devenit produs de lux
Un moldovean consumă în medie 93 de kilograme de cartofi pe an, potrivit unor estimări ale specialiștilor de la Ministerul Agriculturii.
Deocamdată, oamenii sunt necăjiți că aruncă banii în vânt cumpărând cartofi afectați de boli. În plus, ei depun și un efort fizic inutil: duc cartofii acasă, iar apoi, pentru a-i arunca, trebuie să mai facă un drum până la pubela de gunoi. Chișinăuienii în vârstă, mai ales locatarii blocurilor fără ascensor, sunt extrem de nemulțumiți.
În unele perioade, este problematic să găsești la piață cartofi buni de fiert în coajă. Când te apuci să-i cureți și să-i tai pentru salatele, constați că n-ai din ce prepara mâncarea.
Oamenii cu venituri reduse și familii mari povestesc că, în ultima vreme, adaugă cartofi în borș și supă, iar rețetele tradiționale în care cartoful este ingredientul de bază, precum piureul de cartofi, cartofii scăzuți, cartofii înăbușiți sau cartofii prăjiți, au ajuns pentru în categoria mâncărurilor de lux.
Cartofii crescuți convențional, de producție locală sau de import, costă 12-14 lei kilogramul la piață.
Prețul cartofilor cultivați ecologic este de 16-25 de lei pentru un kilogram. Cartofii ecologici costă mai mult, dar nu ești nevoit să-i arunci la gunoi.
