CHIȘINĂU, 22 iul – Sputnik, Lucia Popescu. De aproape o lună, Curtea Constituțională a Republicii Moldova nu are judecători. Pe data de 26 iunie, cinci judecători ai Curții Constituționale anunțau despre demisia in corpore. Cu șase zile înainte, pe data de 20 iunie, președintele Curții Constituționale, Mihai Poalelungi, își dădea demisia atât din funcția de președinte al Înaltei Curți, cât și din funcția de magistrat al Curții Constituționale. Demisia judecătorului Veaceslav Zaporojan va avea efect suspensiv până la alegerea Președintelui Curții Constituționale.
Demisiile au survenit în urma insistențelor noii guvernări PSRM-ACUM, care a acuzat Curtea de complicitate la ”puciul anticonstituțional” pus la cale de Partidul Democrat, care s-a aflat la guvernare din ianuarie 2016 și până în iunie 2019. Majoritatea parlamentară a învinuit foștii magistrați de la Curtea Constituțională de alimentarea crizei politice prin care a trecut țara după alegerile din 24 februarie și de partizanat în favoarea Partidului Democrat. O comisie specială de anchetă creată în Parlament va investiga dacă magistrații de la CC au fost sau nu complici la, așa cum spun exponenții coaliției PSRM-ACUM, puciul anticonstituțional.
În căutarea judecătorilor ”curați”
Potrivit Legii cu privire la Curtea Constituțională, instituția este constituită din 6 judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistratului. În data de 2 iulie, Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii au inițiat concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale. Recepționarea dosarelor trebuia să se încheie pe data de 12 iulie, iar săptămâna trecută cele trei instituții trebuiau să decidă cine sunt candidații pentru funcția de judecători la Curtea Constituțională. Din motive neclare însă acest concurs s-a extins, iar săptămâna aceasta Parlamentul și Consiliul Superior al Magistraturii vor organiza concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis prelungirea termenului de depunere a actelor necesare pentru participare la concursul privind suplinirea funcției vacante de judecător la Curtea Constituțională, până la data de 23 iulie 2019, inclusiv.
Totodată, Plenul CSM, a stabilit următoarele criterii de selecție a judecătorilor Curții Constituționale: nivelul studiilor formale; experienţa profesională în domeniul juridic; reputaţia profesională, la capitolul lipsa cazurilor de încălcare intenționată sau din neglijență gravă a drepturilor şi a libertăților fundamentale, inclusiv lipsa cazurilor de condamnare a Republicii Moldova de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului; lipsa cazurilor de implicare personală în activități compromițătoare, inclusiv a celor care figurează în investigațiile jurnalistice; activitatea profesională notorie recunoscută în societate şi mediul profesional; apartenența politică.
Parlamentul, Guvernul și CSM, în căutarea judecătorilor la Curtea Constituțională>>>
Până pe data de 16 iulie, la CSM și-au depus dosarele 14 candidați: Teodor Cârnaț, Vladimir Grosu, Oleg Potârniche, Eduard Boișteanu, Sergiu Băieșu, Mihai Corj, Tatiana Răducanu, Eduard Ababei, Andrei Coca, Domnica Manole, Alexandru Spoială, Serghei Țurcan, Iulia Sârcu și Ghenadie Eni.
Comisia parlamentară juridică, numiri și imunități va organiza pe data de 24 iulie concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale. La concurs au fost admise 16 persoane: Vladimir Grosu, Teodor Cârnaț, Andrei Negru, Angela Istrate, Alexandru Buruian, Eduard Boișteanu, Nicolae Eșanu, Nicolae Roșca, Mihai Corj, Tatiana Răducanu, Pavel Midrigan, Domnica Manole, Ion Guceac, Alexandru Spoială, Victor Strătilă. Nina Arabanji.
Deputații din comisie l-au exclus luni din concursul pentru funcția de judecător al Curții Constituționale pe Oleg Potârniche.
Guvernul a anunțat că în cadrul concursului pentru selectarea candidaților la funcția de judecător al Curții Constituționale din partea Guvernului și-au depus dosarele 24 de persoane. Potrivit premierului Maia Sandu, dosarele fiecărui candidat vor fi analizate din perspectiva integrității, iar în cazul în care se vor descoperi averi nejustificate, aceste persoane nu vor fi admise în concurs.
În lista candidaţilor care și-au depus dosarele la Guvern se regăsesc și persoane care au aplicat la acest concurs anunțat de Parlament și CSM. Cele 23 de persoane sunt: Alexandru Arseni, Doina Ioana Străisteanu, Oleg Potîrniche, Maria Strulea, Alexandru Postica, Mihail Petrache, Nicolae Roșca, Mihai Corj, Rodica Secrieru, Domnica Manole, Andrei Coca, Dorin Cimil, Mihail Gafton, Eduard Serbenco, Andrei Guștiuc, Vladimir Grosu, Liuba Șova, Andrei Groza, Mihail Buruiană, Nina Arabadji, Eduard Boișteanu, Dumitru Pavel, Galina Bostan.
Doi candidați care și-au depus dosarele la Guvern au fost numiți săptămâna trecută de Parlament în funcția de membru al Comisiei Electorale Centrale. Este vorba despre Dorin Cimil și Dumitru Pavel. Ulterior, Cimil a fost ales de membrii CEC președintele al Comisiei Electorale Centrale.
Deputat: Magistații Curții Constituționale vor putea fi revocați>>>
Guvernul nu a anunțat încă o dată la care urmează să fie organizat concursul, însă a stabilit că acesta va fi desfășurat de Comisia specială constituită din: prim-ministrul Maia Sandu, ministrul Justiției Olesea Stamate, secretar general adjunct al Guvernului responsabil de actele guvernamentale, Avocatul Poporului sau un reprezentant delegat de Avocatul Poporului, doi reprezentanți ai societății civile delegați de Platforma Societății Civile a Parteneriatului Estic, un fost judecător al Curții Constituționale cu reputație ireproșabilă și un doctor în drept cu reputație ireproșabilă.
Noutatea pe care o introduce Guvernul la acest concurs este că comisia de concurs va fi asistată de către un psiholog și un specialist în managementul resurselor umane.
Deciziile se iau greu
Președintele țării, Igor Dodon, a anunțat că până la încheierea sesiunii de primăvară-vară a Parlamentului urmează a fi numită noua componență a Curții Constituționale a Republicii Moldova.
”Mă interesează la Curtea Constituțională doar să respecte Constituția. Avem oameni competenți, avem oameni profesioniști. Trebuie să-i promovăm”, a declarat președintele țării.
Premierul Maia Sandu susține că la Curtea Constituțională trebuie să ajungă oameni independenți atât față de sfera politică, cât și de grupurile de interese, iar singura lor subordonare trebuie să fie în raport cu prevederile Constituției Republicii Moldova.
Între timp, deputații din coaliția majoritară vorbesc despre necesitatea inițierii unor modificări legislative care să permită revocarea din funcție a judecătorilor de la Curtea Constituțională. Deputatul socialist Vasile Bolea a declarat într-un interviu pentru Sputnik Moldova că în Parlament va fi constituit un grup de lucru în acest sens, cu participarea experților.
„După ceea ce s-a întâmplat în Moldova, cu deciziile ilegale și demisia in corpore a Curții Constituționale, ajungem la concluzia că este necesar de făcut o reformă a acestei instituții de jurisdicție constituțională. Eu cred că va fi creat un grup de lucru cu participarea deputaților și experților unde vom discuta inclusiv mecanismul de revocare a magistraților Curții Constituționale”, a spus Bolea
În prezent, potrivit Legii cu privire la Curtea Constituțională, revocarea din funcție sau demisia unui magistrat poate fi făcută doar printr-o dispoziție a președintelui Curții Constituționale. De asemenea, câteva proceduri privind demiterea magistraților Curții Constituționale sunt descrise și în Codul jurisdicției constituționale la articolele 81, 82, 83 și 84.
Procesul nu mai poate fi tergiversat
Cert este că cele trei instituții: Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii - nu mai au timp să se gândească și să tergiverseze procesul de numire a noilor judecători la Curtea Constituțională, cel puțin din două motive.
Primul: până în prezent, cinci deputați și-au depus mandatele. Este vorba de Maia Sandu, Andrei Năstase și Liliana Nicolaescu-Onofrei, care au optat pentru funcțiile lor în Guvern, dar și deputații Viorel Melnic și Otilia Drăguțanu care au renunțat la mandatele lor din varii motive.
În cazul a două mandate din cele cinci rămase vacante: Liliana Nicolaescu-Onofrei și Otilia Drăguțanu alese în Parlament pe liste de partid, CEC urmează să înainteze Curții Constituționale demersul de validare a mandatelor a doi deputați de pe listele supleante. În celelalte tei cazuri, CEC trebuie să organizeze alegeri noi în circumscripțiile în care au câștigat mandatul de deputat Andrei Năstase, Viorel Melnic și Maia Sandu, adică circumscripțiile uninominale 33; 48 și 50. Cel mai probabil, acest scrutin va avea loc într-o zi cu alegerile locale generale stabilite pe data de 20 octombrie. Rezultatele acestor alegeri, de asemenea, vor trebui validate de Curtea Constituțională.
Al doilea: pe data de 20 octombrie, în Republica Moldova vor fi organizate alegeri locale generale. În cadrul acestui scrutin, alegătorii vor trebui să-și mandateze pe o perioadă de patru ani viitorii primari și consilieri. Curtea Constituțională va trebui să valideze rezultatele scrutinului general local din 20 octombrie.
Fără îndoială că numirea noilor membri ai Curții Constituționale este așteptată cu nerăbdare și de toți actorii cu drept de a depune la Înalta Cure sesizări de interpretare a legalității anumitor legi și norme legale.
