Republica Moldova
Citiți pe site-ul Sputnik Moldova reportaje despre oameni ieșiți din tipare, istorii cutremurătoare și fenomene care au loc în societatea noastră

Adevăratul motiv pentru care va fi demis din funcție Procurorul General

© Sputnik / Miroslav RotariЗаседание парламента 18 июня
Заседание парламента 18 июня - Sputnik Moldova
Abonare
Deputații constată că Eduard Harunjen nu a întrunit condiția prevăzută de lege la numirea procurorului general, și anume: ”în ultimele șase luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”.

CHIȘINĂU, 9 iul – Sputnik. Parlamentul Republicii Moldova îi va recomanda președintelui țării, Igor Dodon, să emită ”decretul privind constatarea încetării raporturilor de serviciu în circumstanțe ce nu depind de voința părților în privința procurorului general, Eduard Harunjen, în legătură cu încălcarea condiției prevăzute la articolul 17, alineat 1, litera e) din Legea cu privire la Procuratură”.

Deputații constată că Harunjen nu a întrunit condiția prevăzută de lege la numirea procurorului general, și anume: ”în ultimele 6 luni nu a deținut calitatea de membru al Consiliului Superior al Procurorilor”.

Эдуард Харунжен  - Sputnik Moldova
Politică
Deputații se întrunesc în ședință: Vor să-l demită pe Harunjen

Parlamentarii au constat că, înainte de a fi numit în funcția de procuror general, Eduard Harunjen a fost timp de nouă luni membru al Consiliului Superior al Procurorilor, fapt ce încalcă prevederile legii. Potrivit CV-ului său, Harunjen a exercitat din iulie 2015 funcția de prim-adjunct al procurorului general, iar după demisia lui Corneliu Gurin, în data de 26 februarie 2016, a preluat funcția de procuror general interimar. Deputații au constatat că, potrivit Legii cu privire la Procuratură, Harunjen a fost, de drept, din februarie 2016, de la începerea exercitării interimatului funcției de procuror general până la numirea sa în funcția de procuror general, membru al Consiliului Superior al Procurorilor.

Harunjen a fost numit în funcţia de procuror general prin Decretul Preşedintelui Republicii Moldova din 8 decembrie 2016.

Parlamentul s-a întrunit la această oră în ședință pentru a discuta și vota un singur document - Proiectul de hotărâre cu privire la constatarea neîntrunirii condițiilor de numire în funcția de procuror general a lui Eduard Harunjen. Autorii proiectului sunt deputații din coaliția majoritară PSRM – ACUM Vladimir Țurcan, Vasile Bolea, Sergiu Litvinenco și Igor Grosu.

Dodon, gata să semneze decretul de demitere a lui Harunjen

În ajun, președintele țării Igor Dodon a declarat că Parlamentul Republicii Moldova se va convoca astăzi, 9 iulie, în ședință pentru a iniția procedura de demisie a procurorului general.

Depuneri de flori la Monumentul lui Ștefan cel Mare și Sfânt - Sputnik Moldova
Politică
Igor Dodon, despre viitorul Procuror General al Moldovei

”Conform legislației Republicii Moldova, imediat după efectuarea procedurilor pe dimensiunea legislativă, voi fi gata să semnez decretul de demisie a Procurorului General”, a spus Dodon.

Președintele a amintit că, de mai bine de o lună, împreună cu toată societatea, cu conducerea Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova, i-a cerut lui Harunjen să-și depună demisia de onoare.

”Spre deosebire de alți demnitari de stat de rang înalt, procurorul general actual, instalat în funcție cu semne mari de întrebare sub aspect de legalitate, așa și nu a avut curajul să plece. Chiar de la momentul numirii sale în funcție am contestat modul în care Harunjen a devenit Procuror General”, a menționat șeful statului.

Controverse între ministrul de Interne și CSP

Și ministrul de Interne, Andrei Năstase, i-a solicitat președintelui Consiliului Superior al Procurorilor (CSP) convocarea unei ședințe pentru a pune în discuție demersurile sale legate de activitatea Procuraturii în general și a lui Eduard Harunjen, în special.

”Consiliul Superior al Procurorilor să pună în discuție subiectele expuse în sesizare, să dispună înregistrarea sesizări împotriva Procurorului General în Registrul nr.1 al CSP și să desemneze în conformitate cu art.270 alin.(7) din Codul de procedură penală și art.34 alin.(5) din Legea cu privire la Procuratură un procuror sau un grup de procurori care să examineze plângerea și să pornească urmărirea penală împotriva Procurorului General pentru coparticipare la uzurparea puterii de stat, depășirea atribuțiilor de serviciu, amestec în înfăptuirea justiției, corupere pasivă”, a menționat ministrul de Interne.

Maia Sandu - Sputnik Moldova
Republica Moldova
Maia Sandu, despre Procurorul General: Eu nu mai am răbdare

Pornind de la caracterul excepțional al subiectului, ministrul a solicitat ca ședința CSP să fie mediatizată, inclusiv cu prezența reprezentanților presei în sală.

”Recunoașterea Declarației Parlamentului cu privire la caracterul captiv al statului Republica Moldova și a Declarației privind constatarea uzurpării puterii în stat de către Vladimir Plahotniuc și PDM, ca o sesizare despre infracțiuni și pornirea unei urmăriri penale complexe pe faptele infracționale invocate în aceste documente ale forului legislativ”, a declarat Năstase.

Ministrul de interne a mai solicitat audierea în calitate de martori în cadrul urmăririi penale a semnatarilor Declarației Parlamentului cu privire la caracterul captiv al statului Republica Moldova și privind constatarea uzurpării puterii în stat de către Vladimir Plahotniuc și PDM.

Năstase a declarat că ședința CSP a fost anunțată pentru marți, 9 iulie, la ora 10:00.

De cealaltă parte, CSP anunță în această dimineață într-un comunicat de presă că această ședință nu va avea loc.

„În contextul informațiilor lansate în spațiul mediatic de către domnul Andrei Năstase, ministru de Interne, privind derularea unei ședințe extraordinare a Consiliului Superior al Procurorilor, venim cu precizarea că pentru data de 09.07.2019 nu a fost preconizată și nici convocată o ședință în plen”, se menționează în textul emis de CSP.

Consiliul Superior al Procurorilor precizează că este un organ independent, parte a autorității judecătorești, statutul și mandatul căruia sunt reglementate de Constituție, fiind a priori exclusă posibilitatea ca reprezentanții puterii legislative sau ai puterii executive să înainteze solicitări cu referire la procedurile de convocare și organizare a ședințelor acestei instituții publice.

Fluxul de știri
0