După ce Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, fermierii moldoveni au obținut acces la zona de liber schimb cu UE (DCFTA), însă deocamdată ei înregistrează doar pierderi pe acest ”front”, având în vedere măsurile restrictive impuse de piețele estice după semnarea documentului.
Fructe la groapa de gunoi
Drept o tristă mărturie a faptului că agricultorii moldoveni nu au unde să-și vândă întreaga producție sunt tonele de mere și prune care au fost aruncate pur și simplu pe marginea drumului, la sfârșitul anului trecut și începutul anului curent.
Potrivit producătorilor autohtoni, ei au fost nevoiți să recurgă la astfel de măsuri pentru că păstrarea fructelor în frigiderele industriale costă mult, iar să le vândă mai ieftin decât prețul de cost nu este rentabil.
În acest an, ținând cont de condițiile meteorologice înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova, de precipitațiile abundente și căldura din lunile aprilie - mai, recolta de fructe se așteaptă să fie mai mult decât bogată. Agricultorul Vasile Cociu din Carahasani (raionul Ștefan Vodă) care lucrează de 40 de ani în domeniu, a explicat în discuția cu reporterul Sputnik Moldova cum poate fi comercializată integral recoltă de fructe, obținută cu eforturi enorme.
Lăsate să putrezească
Potrivit fermierului, pentru prima dată în întreaga sa activitate de muncă a văzut o asemenea cantitate de fructe aruncată la gunoi. Agricultorul afirmă că o astfel de priveliște apocaliptică este o tragedie pentru țara noastră în care anume realizarea produselor agricole a fost întotdeauna și rămâne a fi sectorul principal de venit pentru agricultori și pentru bugetul de stat al Moldovei.
„În condițiile create, agricultorii noștri au fost puși de fapt într-o situație fără ieșire. Pe de o parte, ne-au fost deschise piețele europene, însă Europa nu prea are nevoie de produsele noastre, pentru că are suficienți producători proprii. Iar Rusia nu acceptă producția noastră în volum deplin din cauza restricțiilor pe care le-a impus Moldovei după semnarea Acordului de Asociere cu UE”, a menționat Cociu.
Acesta afirmă că astăzi fermierul este nevoit să se descurce cum îl duce capul, să conteze exclusiv pe propriile relații și înțelegeri, fără prea mari speranțe că organele de profil îl vor ajuta să-și comercializeze marfa. Trebuie să existe prețuri acceptabile de achiziție și la întreprinderile de prelucrare, deoarece prețul de 80 de bani pentru un kilogram de mere sau struguri, care le-a fost oferit producătorilor agricoli în sezonul trecut, a fost de fapt ridicol, susține Cociu.
„Întreprinderile trebuie să fie gata să recepționeze producția atât în anii cu recoltă obișnuită, cât și în anii mai roditori. Acum câteva decenii, acest proces era pus la punct, pe când în prezent întreprinderile de prelucrare oferă prețuri de nimic. În asemenea condiții, multe fabrici de conserve ar putea rămâne pur și simplu fără materie primă”, a subliniat interlocutorul.
Comerț pentru secole înainte
Potrivit lui Cociu, doar în cazul revenirii pe piața rusească a fructelor și legumelor moldovenești va putea fi soluționată în mod complex problema agricultorilor moldoveni și va putea fi revigorat sectorul agricol și economia țării în ansamblu. Cociu afirmă că anume piața rusească, ținând cont de dimensiunile și puterea sa economică, este în stare să absoarbă orice volum de producție agricolă din Moldova.
„Cred că, încă multe decenii înainte, piața rusească va fi una tradițională pentru Moldova, cel puțin, pentru următorii 50 de ani. Piața europeană și deschiderea sa, la nivel de documente, pentru agricultori este de asemenea un lucru bun, însă doar cei care au noroc pot să-și vândă produsele agricole în Europa”, a conchis interlocutorul.
