Auzim tot mai des despre agricultura ecologică, însă cu greu găsim produse ecologice pe rafturile din supermarket. În același timp vedem că autoritățile anunță reforme în domeniu pentru ca producătorii din Moldova să poată exporta mai ușor în UE, în timp ce piața locală este invadată de mărfuri străine pe care cu greu am putea să le numim ecologice. Pentru a înțelege mai bine cum stau lucrurile, am decis să discutăm cu agricultorul Nicolae Cojocaru, care crede că agricultura este o artă de conviețuire, supraviețuire și propășire a omului.
- Mai întâi de toate am vrea să aflăm ce te-a determinat să practici agricultura?
- Nu e un răspuns simplu la fel ca și decizia de a practica agricultura ecologică. În primul rând, este grija pentru sănătatea și viitorul copiilor, dar și de a găsi răspunsuri la întrebări existențiale: ce fac, ce produc? Valori. Ce fel de valori? False, adevărate? Care sunt valorile adevărate, durabile? Sănătatea și spiritul curat le-am ales drept valori durabile, însă la temelia acestora stau hrana și modul cum au fost obținute.
- Tot mai des auzim de agricultura ecologică, însă tot mai rar putem găsi hrană sănătoasă pe rafturile magazinelor sau pe la piețele agricole. Mai mult, recent, Guvernul a anunțat că produsele ecologice din Republica Moldova vor fi exportate mai ușor în UE. Care sunt, de fapt, problemele cu care se confruntă cei care produc ecologic?
- E o întrebare complexă. Tot mai des auzim de agricultura ecologică, deoarece e un trend, o modă globală, chiar o mișcare socială globală. Datorită acestui val care a ajuns și la noi, am fost și eu cuprins de acestă modă. Dar după 2-3 ani de activitate am înțeles multe lucruri, am pătruns în esența și filosofia acestor idei, am întâlnit oameni care sunt purtătorii acestei ideologii. Toate astea au limpezit lucrurile și am văzut subtilitățile.
Da, tot mai rar găsim hrană sănătoasă pe rafturile din magazine sau la piețele agricole - adevărat ziceți. Asta se întâmplă din cauze pur economice, dar și morale. Este o monedă cu două fețe. Magazinele și piețele agricole sunt concepute în strictă conformitate cu cererea consumatorului. Orișice produs care nu se încadrează în această formulă, nu-și are loc pe rafturile lor. Și acest lucru se întâmplă peste tot în lume. Consumătorul destrăbălat din acest sistem al erei consumerismului caută produse care să fie mai ”ieftin și mult în kilă”- asta e o parte a monedei. Cealaltă parte este că cei ce se declară consumători ”eco/bio/organic” (mai ales la noi) nu sunt consumători conștienți, sunt cei ce maimuțăresc/imită moda ”europeană” la bio, dar anume acolo în Europa (unde a luat naștere ideea bio) am văzut că nici ei nu sunt cu toții consumători conștienți ai valorilor ECO. În 2015, datele unui sondaj din Germania arăta că aproximativ 75 la sută dintre consumatori cumpără produse bio pentru copiii lor. Mai mult, 90 la sută procură hrană ecologică pentru copii doar până la vârsta de 3 - 5 ani. Întrebarea este de ce doar copii trebuie să mănânce bio și de ce doar până la 3 - 5 ani? Este un subiect sensibil și interesant.
În privința exporturilor vreau să precizez că aproximativ 90 la sută din tot ce se produce eco/bio/organic în Moldova este exportat, în mare parte, în Uniunea Europeană. Există două cauze: prima este că această piață consumă aceste produse, iar a doua - nu există piață de desfacere la noi. Cauzele sunt multe și binecunoscute: birocrație, trafic de influență, corupție, incompetență. Iată un subiect care ar trebui discutat pe larg: ce să facem pentru ca să dezvoltăm piața noastră și acest lucru este unul urgent din toate aspecte.
Cine va avea de profitat de pe urma noilor reglementări
Un alt lucru de care ar trebui să ținem cont este că cei care exportă sunt deținătorii unor mari afaceri agricole, sunt cei ce produc monoculturi pe terenuri extinse și în cantități mari, ceea ce le permite să exporte pe piețe mari. Micii producători din Germania, Franța, România sau Republica Moldova nu pot face față concurenței, iată de ce ei activează pe piețele locale rămânând cumva în afara acestor procese.
Cei ce exportă se certificau la organismele de certificare europene, care costă scump, deoarece ale noastre naționale nu erau recunoscute pe piața UE. Acum, dacă ale noastre vor fi recunoscute, într-adevăr producătorilor exportatori vor putea exporta mai ușor. Zic că e o noutate bună pentru ei și o mișcare logică pentru autorități.
Sper să nu crească costurile de certificare, pentru micii producători, care nici nu au de gând să exporte. La fel, sper ca cei mici, care vor obține certificatul bio moldovenesc, să devină potențiali exportatori pe piața UE.
- Am văzut pe pagina Ministerului Agriculturii că avem doar 46 de producători certificați. Am vrea să știm dacă ai un asemenea certificat și care ar fi cauzele care îi determină pe agricultorii care produc ecologic să evite înscrierea în sistem?
- Eu am avut un astfel de certificat, dar din cauza realităților amintite mai sus, am rămas fără el. Cauzele sunt multiple, dar principala este lipsa pieței de desfacere. Nu există locuri unde să se întâlnească consumătorii eco cu producătorii eco. Doar târguri tematice ocazionale și ambulante. Am pierdut vreo 3 ani prin ”tunelurile” birocratice moldovenești de stat sau locale, fără succes.
- Cum vezi rolul statului în promovarea agriculturii ecologice? Avem oare nevoie de politici protecționiste pentru ca producătorul local să-și poată crește, recolta, prelucra și vinde marfa pe piața locală, în primul rând?
- Rolul statului este pentru dezvoltarea strategică și asigurarea cadrului legal. Ar fi bine să învețe din greșelile făcute de state precum Polonia, Cehia sau Ungaria, dacă nu vor să privească spre România. Acestea au pus accent în special pe exporturile spre UE, pe afacerile mari, pentru ca apoi să fie invadați de produse bio germane, franceze, italiene și elvețiene pe piețele interne. Și abia acum de 5-8 ani, cu greu, își restabilesc cota proprie, națională pe piața internă.
Totodată, ar fi bine să-i protejeze pe cei cu certificate eco de cei ce folosesc (calificativul ECO - n.n.) anapoda unde și cum le vine, discreditând termenii ECO/BIO/ORGANIC. Sunt pline supermarketurile cu ”bio/eco/organic” total aiurea. Încalcă legea și discreditează noțiunile.
Unul dintre principiile de bază ale consumului bio este să consumăm local. Dar asta vine după ce trece moda și trend-ul. În general, nu sunt un adept al protecționismului. El mai devreme sau mai târziu aduce doar daune și corupție. Avem nevoie de un cadru legal mai atent, de funcționari patrioți (ne corupți) prin primării și administrații locale. Acolo e ”buba” pentru micii producători locali.
- Care este percepția omului de rând în privința cererii de produse ecologice?
- Că sunt scumpe. E adevărat, dar și realist. Aceste produse inițial sunt foarte scumpe, apoi doar scumpe. E un proces lung, ca și tot ce este durabil. Dar ține de consum conștient: sănătos și moderat. Un produs sănătos și unicat (muncă manuală, grea și monotonă) nu poate fi ieftin, dar și te mai disciplinează la consum.
- Că sunt false. Oamenii încă nu înțeleg ce-i aia produs ecologic, nu sunt conștienți. Sunt duși în eroare de cei ce folosesc noțiune de ”produse eco” ori fraudulos, ori inconștient. Deseori noțiunile sunt discreditate sau folosite greșit.
- ”De casă” sunt și ECO. Total greșit, din păcate. Nici nu vă dați seama câtă ”chimie” se vinde liber cu linguriță la piață și cum le cumpără sătenii pentru ”o roadă mai mare și frumoasă”! Cazul recent cu intoxicarea fatală a familiei dintr-un sat e elocvent. E groaznic ce se întâmplă la acest capitol.
- Că sunt mai frumoase. Produsele eco/bio/organice nu vor câștiga niciodată concurența la capitolul APARENȚĂ/mai frumoase, PREȚ și ACCESIBILITATE/preț și comoditatea procurării. Dar sunt în afara concurenții la SĂNĂTATE, GRIJĂ FAȚĂ DE COPII, NATURĂ, MEDIUL AMBIANT și VIITORUL LOR. Iarăși, ține de consum conștient. Consumătorii bio începători au deseori așteptări eronate și greșite.
- Totuși, cum reușești sa comercializezi mărfurile ecologice?
- Abia de curând, aproximativ de un an, de când a fost lansată ”Piață producătorilor și consumătorilor Ecologici și Artizanali”, organizață de AO ”ECO Local” (formată și lansată de producători și consumători ECO), ca platformă unde să se întâlnească producătorii și consumătorii ECO. E un proiect non comercial, deci anevoios. Dar speranța și conștiința, ne dă forțe pentru lucruri frumoase și sănătoase. Acolo comercializăm produsul, roada muncii.
- Este sau nu agricultura un domeniu de viitor și, dacă da, ce ar trebui să facem pentru ca să devină atractivă, în special, pentru tinerii de astăzi?
- Eu cred în viitorul oricărui domeniu, doar dacă se bazează pe principii durabile, conștiente. Una dintre valorile de bază a omenirii este hrana și ea stă la începutul multor altor valori: sănătatea, natura, familia, omenia, pacea. Iar pentru ca să devină atractivă, trebuie să devină rentabilă, atrăgătoare, deci CONTEMPORANĂ. O hrană sănătoasă (eco) devine tot mai mult accesibilă doar elitelor. Deci să decidă singuri, dar conștient, pe cât este de atrăgătoare.
- Economistul și agronomul român Petre Sebeșanu Aurelian definea cândva agricultura drept arta de a cultiva pământul. Cu această definiție începea manualul de agricultură pentru clasele primare, de la sfârșitul secolului 19, începutul secolului XX. Cum crezi, de ce astăzi, într-o țară agrară ca Moldova, nu se predă agricultura?
- AgriCultura stă la baza culturii OMENIRII, e una din primele culturi, dintre toate spectrele culturale a omenirii. E o artă de conviețuire, supraviețuire și propășire a omului în cadrul naturii. E o artă? Da, dar neindustrială să fie, să fie cu adevărat CULTURĂ, creată cu mânuța. După colectivizarea din anii 1949-1989 noi nu mai suntem ”agrari”, am devenit industriali-agrari cu proletari agrari în loc de țărani.. dealtfel ca și mulți alții din jurul nostru, din spațiul civilizațional în care ne aflăm.
Până la industrializarea agriculturii (tehnica, științele, capitalul, tehnologiile), 70-90% din populație se afla în mediul rural și practica agricultura. ”Statul” avea nevoie de agricultori, astăzi munca manuală pierde în fața industriei, deci ”statul” nu mai are nevoie de agricultori, respectiv nu se mai predă la școală. Încă 200 de ani în urmă un țăran hrănea în mediu 3-5 orășeni din surplusul său. În prezent, un ”fermier” cu vreo 500-900 de hectare, hrănește 100 de mii de orășeni. Cui și cum să predai azi agricultura la școală?
- Anul 2019 a fost declarat Anul Familiei, cum crezi, practicarea agriculturii este o afacere care ar contribui inclusiv la consolidarea instituției familiei?
- Cărei familii? Ce este o familie pentru cei de ieri, azi, mâine? Dacă să abordăm familia patriarhală, da. După cum am menționat mai sus: AgriCultura stă la baza culturii omenirii, e una dintre primele culturi, dintre toate spectrele culturii. Anume apariția agriculturii arhaice a pus baza patriarhatului. Și anume dispariția, pieirea agriculturii arhaice duce la dispariția familiei patriarhale. La fel cum progresul conștient ar putea salva multe lucruri bune din trecut, cum ar fi consumul conștient (deci ECO) care ar putea salva natura, mediul, sănătatea și copiii noștri, la fel ar salva într-un mod oarecare și instituția ”familiei patriarhale”. Familia patriarhală va renaște doar după cataclisme naturale sau sociale, care vor nimici cadrul civilizațional actual în care consumerismul nesăbuit nu vă mai avea loc. Ca un ”țăran conștient” eu asta o numesc: ”iarna civilizațională”. După iarnă, va veni primăvara civilizațională, cum a mai fost nu o singură dată sub Soare.
- Aș vrea să vii cu un mesaj pentru cei care și-ar dori să practice agricultura acasă, dar și pentru politicienii moldoveni care pregătesc deja lozincile pentru o nouă cursă electorală?
- Pentru cei ce și-ar dori să practice agricultura acasă, oriunde ar fi ei și casa lor, formula e simplă. Pe un picior de Plai, pe o gură de Rai. E un Cosmodrom filosofic – vorba poetului Eugen Cioclea. Pământul Meu e și al Tău, Pământul Tău e Pământul Nostru.
Pentru politicienii moldoveni care pregătesc deja lozincile pentru o nouă cursă electorală:
- Țărână, Țăran, Țară!... Altă scăpare nu există pentru tot spațiul în care viețuiește tot neamul nostru.
- Mâncați mai puțin, dar mai Sănătos! Supermarketurile dăunează grav sănătății Voastre! Din păcate nu cunosc așa politicieni care și-ar asuma astfel de lozinci. Și nu e vorba doar de cei de la noi, ci oriunde se face politică. În cazul în care va fi cineva interesat, sunt gata să-mi împărtășesc din experiența pe care o am pentru a elabora o idee națională pentru Moldova care să fie durabilă și economic profitabilă.
