CHIȘINĂU, 7 mar – Sputnik, Sergiu Praporșcic. Totodată, BNS a anunțat că în 2017 au fost date în folosință 7236 locuințe (apartamente și case individuale de locuit), cu suprafața totală de 571,8 mii m², sau cu 10,9% mai mult fată de 2016, atunci când au fost date în folosință 5402 locuințe cu suprafața totală de 497,5 mii m².
Prezentând aceste date statistice, un șir de mijloace de informare în masă au dedus că în 2017 a avut loc un bum în sectorul construcțiilor, iar în 2018 o prăbușire a acestui sector.
Nimic mai fals, afirmă economistul Veaceslav Ioniță. Într-un amplu interviu acordat pentru Sputnik Moldova, el a menționat că numărul apartamentelor date în folosință (sau date în exploatare, termenul folosit de cei de la Statistică) nu este indicator relevant pentru evoluțiile de pe piața. De ce?
În opinia lui, situația din construcții trebuie judecată după numărul de locuințe vândute, nu după cele date în folosință, mai ales că între cei doi indici există o mare diferență. Și acest fapt se datorează corupției care există sau, mai ales, a existat în acest domeniu.
"Problema este că industria construcțiilor este un tenebră. Se lucrează mult la negru, pe jumătate se lucrează la negru. Respectiv, foarte mulți bani circulă neoficial. Respectiv, toți birocrații vor să muște din bucata asta de pâine. Dacă m-ați întreba cam pe unde este cea mai mare corupției, eu vă voi spune că în domeniul construcțiilor. Ei (dezvoltatorii – n.n.) lucrează la negru și toți birocrații îi strâng de gât", afirmă Ioniță.
Dar, afirmă expertul, din 2017, insistențele partenerilor externi, situația s-a schimbat.
"În luna mai 2017, partenerii externi, Banca Mondială, dar și alții i-au spus Guvernului că în Moldova corupția este mare, în special, în construcții. Ei au cerut liberalizarea domeniului construcțiilor. Eu îmi aduc aminte că cea mai discutată în Parlament a fost Legea Construcțiilor. Și atunci, în 2017, Guvernul aprobă o hotărâre fără precedent, liberalizează procedura de recepție finală a clădirilor (de dare în folosință). Mai exact, a eliminat primăria Chișinău din acest proces", afirmă Ioniță.
"Câteva plicuri cu mii de euro pentru recepție finală a clădirilor"
Potrivit expertului, eliminarea birocraților din primării în procesul de recepție finală a imobilului a provocat creșterea din 2017 a sectorului imobiliar, raportată în statistici.
”Doar simplificând această procedură, eliminând din schemă câteva ștampile și câțiva birocrați, câteva plicuri cu mii de euro pe care cineva trebuia să-i pună în buzunar, toată lumea bună, care nu a putut înregistra apartamente timp de 2-3 ani de zile, le-a înregistrat în 2017. Tot acest bum din 2017 este, de fapt, efectul hotărârii de guvern care a simplificat procedura finală de recepție a construcțiilor”, a spus Veaceslav Ioniță.
"Deci, în 2017 nu am avut un bum în construcții, iar în 2018 nu avem o cădere", a conchis el.
Veaceslav Ioniță a mai spus că, odată ce procesul de recepție finală a imobilului a fost debirocratizat, începând cu anii 2019, 2020, numărul apartamentelor vândute va corespunde cu numărul apartamentelor date în folosință.
Apartamentele, mult mai accesibile pentru oamenii cu venituri medii
Care este de fapt situația din domeniul construcțiilor?, l-am întrebat pe expertul economic. El a firmă că în ultima perioadă, în Republica Moldova, se atestă o creștere a numărului de apartamente vândute.
"Din 2011 până în 2015 se vindeau de la 14 la 15 mii de apartament pe an. În 2016 am avut criză, am avut deprecierea valutei naționale, și numărul de apartamente vândute a scăzut până la 13 400. În 2017 am avut o creștere la 18 400, dar noi am spus atunci că această creștere a fost condiționată de o cere amânată. Asta înseamnă că în 2016, cam 2 mii de cumpărători au dorit să-și cumpere apartament, dar a venit criza și atunci ei s-au speriat că nu au să poată achita plățile și nu au mai cumpărat. Mai ales că mulți își au veniturile în lei, iar atunci a avut loc deprecierea valutei naționale. Respectiv, ei nu au cumpărat apartamente, dar nu au renunțat la această idee. Atunci, în 2017, noi am avut efectul cererii amânate. Deci, avem cei 15 mii de oameni care cumpără apartament în fiecare an, plus încă 2 mii din anul precedent, care au amânat achiziția. Și mai avem o categorie cam de o mie și jumătate de oameni care și-au procurat apartamente și care în anii precedenți nu făcea acest lucru", spune Ioniță.
Ipoteca, factorul care a dinamizat piața imobiliară
În opinia lui, acesta este un indicator că piața imobiliare este într-o dinamică pozitivă.
"De unde a apărut acești 1,5 mii de oameni? De ce în ultimii doi 2 ani de zile înregistrăm o creștere de 30 la sută a numărului de apartamente vândute? Timp de doi ani de zile leul s-a apreciat în raport cu valuta. Veniturile oamenilor sunt în lei și ipoteca este dată tot în lei, iar apartamentul îl cumperi în euro. Dacă apartamentul costă 30 de euri, când era cursul de 22 de lei pentru un euro, avei nevoie de 660 de mii de lei ca să cumperi un apartament. Acum la un curs de 19 lei pentru un euro, îți trebuie doar 570 de mii, aproape cu 90 de mii mai ieftin decât acum doi ani. Deci, acum ipoteca este mai accesibilă. Drept efect, efortul financiar pe care trebuie să-l depună o familie ca să-și procure un apartament s-a micșorat", a menționat expertul.
El a dat definiția acestui nou indicator al pieței imobiliare.
"Efortul financiar pe care trebuie să-l depună o familie ca să-și procure un apartament este un indicator pe care îl calculăm pornind de la salariu mediu pe economie, care se recalculează în euro pentru că apartamentele sunt vândute în euro. Dacă acum 10 ani, un om cu salariu mediu pe economie îi trebuiau 36,4 ani ca să-și procure un apartament cu o suprafață de 70 de metri pătrați, atunci, în prezent, pentru că prețul la metru pătrat a căzut de la 900 de euro pentru un metru pătrat la 500 și ceva de euro, salariu mediu a crescut și euro s-a depreciat în raport cu leul, respectiv acum efortul financiar a căzut pentru prima dată sub zece ani. Spre exemplu, în 2018, efortul financiar pe care trebuie să-l depună o familie ca să-și procure un apartament a fost de 9,4 ani. Respectiv acum efortul financiar este de patru ori mai mic decât acum 10 ani", a conchis Veaceslav Ioniță.
